Un nou studiu a confirmat legătura „incontestabilă” dintre bacteriile intestinale și Alzheimer

Oameni de știință din Italia au confirmat printr-un nou studiu legătura puternică dintre bolile neurodegenerative și bacteriile intestinale. Potrivit autorilor noului studiului, aceste descoperiri oferă dovezi „incontestabile” că microbiota intestinală joacă un rol semnificativ în dezvoltarea bolii Alzheimer.

În ultimii ani, așa-numita axă intestin-creier a făcut obiectul multor cercetări științifice și dezbateri, o cantitate tot mai mare de date indicând faptul că locuitorii microscopici din intestinele noastre influențează direct sistemul nostru nervos central.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Acest canal de comunicare bidirecțional permite creierului să trimită mesaje chimice în intestin pentru a controla apetitul și digestia, în timp ce se crede că bacteriile din intestin eliberează o serie de metaboliți care afectează funcția creierului.

Acest lucru a dus la speculații conform cărora modul în care este alcătuit microbiomul unei persoane ar putea contribui la probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer, deși această legătură nu a fost confirmată niciodată. În încercarea de a pune capăt dezbaterii, autorii noului studiu au recrutat 89 de voluntari cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani, dintre care unii erau sănătoși, în timp ce alții sufereau de declin cognitiv în diferite stadii.

Niveluri mai ridicate de lipopolizaharide în sânge

Folosind tomografia cu emisie de pozitroni (PET), echipa a scanat creierul participanților pentru a observa semne de plăci amiloide, care sunt un indicator cheie al bolii Alzheimer, în timp ce au recoltat și probe de sânge pentru a căuta metaboliții bacteriilor intestinale.

Rezultatele au indicat faptul că cei cu mai multe plăci amiloide în creier au avut tendința de a prezenta niveluri mai ridicate de lipopolizaharide în sânge.

Descoperite în membrana exterioară a anumitor bacterii, aceste molecule sunt cunoscute că stimulează formularea plăcilor amiloide, crescând în același timp inflamația din creier. În mod similar, acizii grași cu lanț scurt, cum ar fi acetatul și valeratul, s-au dovedit a fi la niveluri crescute în sângele celor care suferă de Alzheimer. Ambele substanțe sunt eliberate de anumite bacterii intestinale și au fost asociate cu inflamația creierului.

Alți compuși despre care se știe că interferează cu celulele endoteliale și perturbă integritatea barierei hematoencefalice au fost prezenți în concentrații mai mari la persoanele cu niveluri ridicate de plăci amiloide, un indiciu că aceasta poate reprezenta o altă cale prin care microbiota intestinală influențează dezvoltarea bolii, potrivit IFL Science.

În schimb, nivelurile mai scăzute de plăci amiloide au fost corelate cu concentrații mai mari de un acid gras cu lanț scurt numit butirat, despre care se știe că protejează neuronii prin reducerea inflamației din creier.

Cantitatea de plăci amiloide din creier, corelată cu microbiomul

Moira Marizzoni, autoarea principală a studiului, a susținut că aceste „rezultate sunt incontestabile: anumite produse bacteriene ale microbiomului sunt corelate cu cantitatea de plăci amiloide din creier”.

Cu toate acestea, în timp ce confirmarea unei legături între bacteriile intestinale și demență este semnificativă, coautorul Giovanni Frisoni insistă asupra faptului că „nu ar trebui să ne bucurăm prea repede”, deoarece este puțin probabil ca aceste informații noi să ducă la o vindecare a bolilor neurodegenerative. În schimb, ar putea permite identificarea mai eficientă a indivizilor care riscă să dezvolte o astfel de afecțiune, permițând intervenții anterioare apariției bolii.

„Trebuie să identificăm mai întâi tulpinile cocktailului bacterian. Apoi, un efect neuroprotector ar putea fi eficient doar într-un stadiu incipient al bolii, cu scopul de prevenție mai degrabă decât de terapie”, a afirmat el.

Studiul a fost publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Vă recomandăm să citiți și:

Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer

Particulele de aer poluat din creierele tinerilor, asociate cu Alzheimer și Parkinson

A fost descoperită o genă care joacă un rol important în evoluția Alzheimerului

Maladia Alzheimer va putea fi depistată printr-un simplu test de sânge. Când vor fi disponibile astfel de teste