Cum ajută inteligența artificială cercetătorii să înțeleagă activitatea cerebrală din spatele gândurilor

Cercetătorii de la Baylor College of Medicine și Rice University au dezvoltat modele de inteligență artificială (AI) care îi ajută să înțeleagă mai bine calculele din creier care stau la baza gândurilor.

Acest demers este nou, pentru că până acum nu a mai existat nicio metodă de a măsura gândurile. Oamenii de știință au dezvoltat inițial un nou model care poate estima gânduri prin evaluarea comportamentului, iar apoi au testat modelul pe un creier artificial, în cele din urmă descoperind activitate neurală asociată cu acele gânduri. Studiul teoretic urmează să fie publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

• Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
• Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert

„Timp de secole, oamenii de șiință au studiat modul în care funcționează creierul prin analizarea activității cerebrale. Spre exemplu, atunci când studiază știința mișcării, cercetătorii măsoară mișcările musculare precum și activitatea neuronală, iar apoi fac o legătură între acele măsurători. Însă, pentru a studia cogniția din creier nu avem cu ce să comparăm activitatea neurală”, a spus dr. Xaq Pitkow, unul dintre autorii studiului.

„Uneori, animalele au gânduri sau presupuneri greșite despre ceea ce se întâmplă în jurul lor”

Pentru a înțelege modul în care creierul produce gânduri, cercetători trebuie mai întâi să măsoare un gând. Astfel, au dezvoltat o metodă numită „Inverse Rational Control” care analizează comportamentul și deduce gândurile care explică cel mai bine acel comportament.

În mod tradițional, cercetătorii din acest domeniu au lucrat cu noțiunea că animalele rezolvă sarcini ân mod optim, comportându-se în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile. Însă, atunci când oamenii de știință au studiat comportamentul animal, au aflat că asta nu se întâmplă întotdeauna.

„Uneori, animalele au gânduri sau presupuneri greșite despre ceea ce se întâmplă în jurul lor, dar tot încearcă să găsească cele mai bune rezultate pe termen lung. Asta ar putea explica de ce animalele par să se comporte într-un mod mai puțin optim”, a adăugat Pitkow.

Noi perspective asupra bolilor neurologice

Spre exemplu, un animal vânează și aude zgomote pe care le asociază cu prada. Dacă o potențială pradă produce acele zgomote, comportamentul optim pentru vânător ar fi să-și concentreze mișcările către un singur zgomot. Dacă vânătorul crede în mod eronat că zgomotele vin de la mai multe animale, ar putea alege un comportament „suboptim”, scanând împrejurimile constant pentru a încerca să găsească unul dintre animale. Prin faptul că acționează în funcție de ceea ce crede, vânătorul se comportă într-un mod care este în același timp „rațional” și suboptim”, potrivit MedicalXpress.

„Putem să ne uităm la dinamica gândurilor și la dinamica reprezentărilor creierului a acelor gânduri. Dacă acele dinamici au loc în paralel una față de cealaltă, avem astfel încredere că surprindem aspecte ale calculelor creierului implicate în acele gânduri. Prin dezvoltarea metodelor de a estima gânduri și interpreta activitatea neurală asociată, studiul poate ajuta oamenii de știință să înțeleagă modul în care creierul produce comportamente complexe și poate oferi noi perspective asupra bolilor neurologice”, a mai spus Pitkow.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Țipetele blestemaților”. Aceasta este lumea stranie a muzicii create de inteligența artificială

Celulele din creier care rezistă anesteziei generale și produc starea de veghe, identificate de cercetători

Momente de tot râsul în timpul unui meci de fotbal: Camera cu inteligență artificială a confundat mingea cu arbitrul

Un studiu a descoperit „gânduri ascunse” în regiunea vizuală a creierului