O exoplanetă extrem de „pufoasă” schimbă tot ce știu astronomii despre formarea planetelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Una dintre cele mai „pufoase” exoplanete descoperite vreodată în galaxia Calea Lactee sfidează înțelegerea noastră privind modul de formare al planetelor gigantice.

Exoplaneta numită WASP-107b orbitează o stea pitică aflată la 211 de ani-lumină depărtare și este deja cunoscută ca fiind una dintre exoplanetele cu densitatea cea mai scăzută în urma descoperirii sale din 2017. O nouă analiză arată că această planetă este, de fapt, mai „pufoasă” decât au crezut astronomii inițial.

Asta înseamnă că miezul său este mai puțin masiv decât au calculat cercetătorii inițial, o descoperire ce ar putea avea implicații majore asupra cercetărilor privind exoplanetele.

„Aceste cercetări analizează bazele formării și dezvoltării planetelor gigante. De asemenea, studiul oferă dovezi concrete care arată că acreția masivă de gaz poate fi declanșată pentru nucleele care sunt mai puțin masive decât au fost considerate inițial”, a explicat Björn Benneke, astrofizician la Universitatea din Montreal, Canada.

Exoplaneta este situată periculos de aproape de steaua sa gazdă

Planetele „super-pufoase”, după cum sunt numite planetele cu densitate scăzută, sunt destul de rare și ciudate. Acestea sunt mărimea giganților gazoși, însă densitatea lor este mult, mult mai scăzută. WASP-107b este „spectaculos” de pufoasă. Exoplaneta este puțin mai mică decât Jupiter, însă masa sa este cu 10% mai mică decât cea a lui Jupiter, astfel că rezultă o densitate de doar 0,13 grame pe centimetru cub.

De asemenea, exoplaneta este situată periculos de aproape de steaua sa gazdă. Are o perioadă orbitală de doar 5,7 zile, iar temperaturile sale ajung la 462 de grade Celsius, ceea ce înseamnă și că atmosfera sa se evapora cu pași repezi.

Noile cercetări, coordonată de Caroline Piaulet, fizician la Universitatea din Montreal, au îmbunătățit masa exoplanetei WASP-107b folosind patru ani de observații făcute la Observatorul Keck, din Hawaii.

Astronomii doresc să reviziteze WASP-107b cu instrumente mai avansate

„Cum s-a putut forma o planetă cu o densitate atât de scăzută? Și cum a reușit să-și păstreze stratul imens de gaz, în special având în vedere proximitatea de steaua sa gazdă? Asta ne-a motivat să desfășurăm o analiză mai amplă pentru a determina istoria exoplanetei”, a spus Piaulet.

Echipa crede că WASP-107b ar putea fi cel mai bun exemplu de exoplanetă care s-a apropiat extrem de mult de procesul de acreție înainte ca acesta să fie întrerupt, cel mai probabil din cauza interacțiunilor cu WASP-107c, o altă exoplanetă aflată mult mai departe, care a aruncat-o pe WASP-107b spre steaua gazdă, potrivit Science Alert.

Astfel, exoplaneta ar putea fi un candidat excelent pentru a studia cât de mare trebuie să fie un nucleu astfel încât să declanșeze formarea unui gigant gazos. Oamenii de știință au de gând să reviziteze WASP-107b cu instrumente mai avansate pentru a dezvălui acest mister.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Astronomii au studiat o exoplanetă  ”care nu ar trebui să existe”

Oamenii de știință susțin că au descoperit prima exoplanetă într-o altă galaxie

A fost descoperită exoplaneta „Pi”. Își orbitează steaua o dată la 3,14 zile

Exoplaneta extrem de tânără și fierbinte, de mărimea lui Jupiter, care este o enigmă pentru astronomi