Home » Știință » Existența unei cvasiparticule misterioase a fost confirmată după 50 de ani de cercetări amănunțite

Existența unei cvasiparticule misterioase a fost confirmată după 50 de ani de cercetări amănunțite

Publicat: 25.03.2021

După cercetări amănunțite, oamenii de știință au descoperit dovezile unei cvasiparticule care a fost imaginată pentru prima oară în urmă cu aproape 50 de ani, odderon.  

Odderon reprezintă o combinație de particule subatomice, însă aceasta se comportă ca o particulă fundamentală. Modul în care se încadrează în „cărămizile” materiei face ca descoperirea să fie un moment extrem de important pentru fizicieni. Cvasiparticula odderon a fost dezvăluită în sfârșit prin intermediul unei analize în detalie a două grupuri de date.

„Asta înseamnă că dacă odderon nu exista, probabilitatea să observăm întâmplător un astfel de efect în date ar fi de 1 la 3,5 milioane”, a spus Cristian Baldenegro, fizician la Universitatea din Kansas, SUA.

Particulele precum protonii și neutronii sunt alcătuite din particule subatomice mai mici.

Cvasiparticula odderon, un compus dintr-un număr impar de gluoni

Atunci când doi protoni intră în coliziune și cumva supraviețuiesc, această interacțiune poate fi explicate prin protonii care schimbă între ei un număr impar sau par de gluoni (particulă elementară). Dacă acel număr este par, este vorba despre o cvasiparticulă pomeron, iar altă opțiune, care pare să aibă loc mult mai rar, este o cvasiparticulă odderon, un compus dintr-un număr impar de gluoni.

Până acum, cercetătorii nu au reușit să detecteze cvasiparticula odderon în experimente, chiar dacă fizica cuantică teoretică sugerează că ar trebui să existe. Astfel, oamenii de știință au analizat datele de la acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de la CERN, din Elveția, și acceleratorul de particule Tevatron de la Fermilab, din SUA.

Dovada existenței cvasiparticulei odderon

Milioane de date au fost studiate pentru a compara coliziunile proton-proton sau proton-antiproton, până când cercetătorii au fost convinși că au văzut rezultate, un număr impar de gluoni, care ar fi posibil doar dacă odderon există, potrivit Science Alert.

Comparația dintre cele două tipuri de coliziuni a dezvăluit o diferență distinctă în energie, iar diferența este dovada existenței cvasiparticulei odderon.

Cum ar putea fi folosită tehnologia care a descoperit odderon?

Descoperirea ajută la completarea unor lacune din cadrul ideii moderne a cromodinamicii cuantice (QCD), ipoteza privind modul în care gluonii și quarkurile interacționează la cel mai mic nivel. Este vorba despre starea materiei la cele mai mici niveluri și modul în care totul interacționează în Univers.

Mai mult, tehnologia care a descoperit odderon ar putea fi folosită în diverse moduri în viitor, spre exemplu, în instrumente medicale, au spus oamenii de știință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii ruși au scufundat un telescop uriaș în Lacul Baikal pentru a căuta cele mai mici particule din Univers

Cercetătorii au detectat, pentru prima dată, o „particulă fantomă” de la o stea distrusă de o gaură neagră

Centurile Van Allen din jurul Pământului accelerează particule până la viteza luminii. Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce

Urme ale unei particule misterioase, prezise în urmă cu zeci de ani, ar fi fost detectate

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un document arab din secolul al XVII-lea confirmă existența unui rege nubian semilegendar
Un document arab din secolul al XVII-lea confirmă existența unui rege nubian semilegendar
Aurorele de pe Ganymede arată ca aurora boreală a Pământului, dezvăluie o sondă NASA
Aurorele de pe Ganymede arată ca aurora boreală a Pământului, dezvăluie o sondă NASA
Unde se află cel mai bogat zăcământ de aur descoperit vreodată pe Pământ?
Unde se află cel mai bogat zăcământ de aur descoperit vreodată pe Pământ?
Petroglife vechi de 8.000 de ani, descoperite într-un sat izolat din Venezuela
Petroglife vechi de 8.000 de ani, descoperite într-un sat izolat din Venezuela
Cum ar putea omenirea să deblocheze potențialul energiei de fuziune comercială?
Cum ar putea omenirea să deblocheze potențialul energiei de fuziune comercială?
Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii
Drumul de la Stagira la Chalkis. Cum a devenit Aristotel unul dintre cei mai importanţi gânditori ai omenirii
Care sunt țările cu cele mai mari datorii din lume și unde se regăsește România?
Care sunt țările cu cele mai mari datorii din lume și unde se regăsește România?
Taxă uriașă de hotel pentru turiștii care ajung în unul dintre cele mai prietenoase orașe din lume
Taxă uriașă de hotel pentru turiștii care ajung în unul dintre cele mai prietenoase orașe din lume
Legea „fabricat în Europa”, modificată în ultimul moment. Ce au decis legislatorii?
Legea „fabricat în Europa”, modificată în ultimul moment. Ce au decis legislatorii?
Cât va avea de suferit turismul în Orientul Mijlociu în acest an?
Cât va avea de suferit turismul în Orientul Mijlociu în acest an?
Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?
Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?
Cum a fost în sfârșit rezolvat misterul profanărilor de morminte de la un cimitir istoric?
Cum a fost în sfârșit rezolvat misterul profanărilor de morminte de la un cimitir istoric?
Femeile sunt mai intuitive decât bărbații? Ce spun studiile despre cum citim emoțiile
Femeile sunt mai intuitive decât bărbații? Ce spun studiile despre cum citim emoțiile
Poate Inteligența Artificială să simtă empatie? Ce spun studiile despre „emoțiile” algoritmilor
Poate Inteligența Artificială să simtă empatie? Ce spun studiile despre „emoțiile” algoritmilor
Dragostea cimpanzeilor pentru cristale ne-ar putea ajuta să înțelegem fascinația propriilor noștri strămoși pentru aceste pietre
Dragostea cimpanzeilor pentru cristale ne-ar putea ajuta să înțelegem fascinația propriilor noștri strămoși pentru ...
Istoria jocurilor de noroc: de la oase aruncate în nisip la ecrane care pulsează (P)
Istoria jocurilor de noroc: de la oase aruncate în nisip la ecrane care pulsează (P)
Cum să îmbătrânești sănătos, conform medicilor greci și romani din antichitate
Cum să îmbătrânești sănătos, conform medicilor greci și romani din antichitate
De ce copiii imită agresivitatea? Experimentul lui Albert Bandura care a schimbat psihologia
De ce copiii imită agresivitatea? Experimentul lui Albert Bandura care a schimbat psihologia