Dieta și exercițiile fizice ar putea să nu fie soluția împotriva obezității infantile, potrivit unui studiu

Dieta și exercițiile fizice ar putea fi contraproductive în reducerea obezității infantile și pot duce la omiterea altor cauze fundamentale care duc la supraponderabilitate, potrivit unui raport recent lansat de cercetătorii de la Universitatea Vanderbilt din SUA.

„Reframing Childhood Obesity: Cultural Insights on Nutrition, Weight, and Food Systems”, de la Vanderbilt Cultural Contexts of Health and Wellbeing Initiative, constată că dieta și exercițiile fizice pot contribui în mod neintenționat la discriminarea copiilor pe criterii de greutate și poate alimenta prejudecățile conform cărora excesul de greutate este rezultatul lipsei de autodisciplină sau al unui eșec moral.

• Cercetătorii au calculat cât de mult plânge un om, în medie
• Cazul medical uluitor al unei adolescente: cum a descoperit că este alergică la apă?

„Trebuie să înțelegem că mâncatul înseamnă mai mult decât nutriție: valorile culturale, moștenirile istorice, gusturile personale și constrângerile financiare modelează alegerile noastre alimentare”, a spus Ted Fischer, profesor de antropologie, profesor de politici de sănătate și unul dintre coautorii lucrării.

Dieta și exercițiile fizice pot alimenta prejudecățile față de obezitate

Un consens în curs de dezvoltare în domeniul cercetării obezității indică necesitatea de a privi dincolo de alegerile individuale alimentare și abordarea factorilor culturali, comerciali și structurali care influențează greutatea, se arată în raport, potrivit Medical Xpress.

Folosind exemple din întreaga lume, raportul oferă recomandări de politici pentru Statele Unite, pentru a schimba mentalitatea țării spre a recunoaște că alimentele fac mai mult decât să ofere nutriție. Raportul sugerează că programele ar trebui să ia în considerare contextele culturale legate de alimentație și să includă ideea de a schimba sistemele alimentare în orice intervenție legată de obezitate.

„De prea mult timp am ignorat sau subestimat modurile în care cultura noastră mai largă poate contribui la obezitatea infantilă”, a declarat Jamie Bussel, ofițer senior de programe la Robert Wood Johnson Foundation, care a finanțat realizarea noului raport.

Obezitatea infantilă este tot mai răspândită

Organizația Mondială a Sănătății estimează că 39 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau supraponderali sau obezi în 2020. Printre persoanele cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani, peste 340 de milioane au intrat în această categorie în 2016 la nivel mondial, ceea ce înseamnă o creștere globală de 18% a numărului de copii care sunt obezi, începând cu 1975.

Eforturile de combatere a acestei epidemii au avut în prim-plan dieta și exercițiile fizice, dar cercetările de la Vanderbilt sugerează că aceste abordări ratează cauzele structurale ale obezității.

Fischer, alături de coautorii Tatiana Paz Lemus, Alexandra Reichert, Mikayla Alsopp și T.S. Harvey, susține în raport că sănătatea înseamnă mai mult decât greutate și că discriminarea cu privire la indicele de masă corporală (IMC) este ineficientă ca instrument de sănătate publică.

„Trebuie să luptăm împotriva discriminării pe criterii de greutate și să creăm programe care să se concentreze pe sistemele alimentare și pe preferințele culturale, și nu doar pe dieta individuală”, a spus Paz Lemus.

Abordând discriminarea pe criterii de greutate la scară largă și limitările IMC ca măsură de diagnostic, raportul adoptă un cadru de egalitate în care se consideră că toate corpurile merită sănătate și îngrijire medicală. În timp ce anumite tipuri de grăsime sunt asociate cu riscul de diabet de tip 2, stigmatizarea generală a greutății resimțită de copii are ca rezultat o sănătate precară și traume psihologice de durată.

În căutare de modele

„Multe alte națiuni au lucrat pentru a recunoaște impactul culturilor alimentare sau pentru a renunța la un accent strict de diagnosticare asupra greutății”, a spus Bussel.

„Eforturile lor trebuie să ne inspire să ne reimaginăm modul în care vorbim despre obezitate și cum abordăm obezitatea în SUA și să luăm mai atent în considerare contextele culturale, în timp ce lucrăm pentru a-l ajuta pe fiecare copil să crească sănătos”, a completat ea.

Cercetătorii indică Brazilia ca model de ghiduri alimentare inovatoare bazate pe valorile sociale, precum și pe echilibrul nutrițional.

Orientările Braziliei urmează 10 principii largi care se concentrează pe aspectele culturale și comerciale ale hranei și al alimentației, ilustrând farfurii cu alimente consumate în mod regulat de toate clasele sociale. Legile federale și locale ale țării tratează dimensiunile corporale mari ca pe o categorie discriminată și oferă fonduri publice pentru înlăturarea barierelor de accesibilitate.

Dieta și exercițiile fizice pot fi înlocuite cu metode mai incluzive

Raportul arată că mâncarea este mai mult decât o alegere individuală: sistemele alimentare globale conduse de corporații sunt construite pe moștenirile coloniale ale inegalității și continuă să furnizeze pieței produse ultraprocesate ieftine, convenabile și foarte gustoase, care înlocuiesc alimentele locale și practicile alimentare fundamentate cultural.

Raportul cartografiază sistemele biologice, culturale și comerciale care încadrează nutriția din copilărie și se uită la tiparele alimentare indigene pentru un model de înțelegere a relațiilor dintre cultură, agricultură, hrană și bunăstare.

Vă recomandăm să citiți și:

Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea

Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator

Somnul ajută la procesarea emoțiilor. Care este mecanismul?

Farmaciştii au un risc de sinucidere mai mare decât restul lumii. De ce se întâmplă asta?