Ce se întâmplă, de fapt, în creier atunci când vomităm?

Atunci când consumăm alimente care au fost contaminate cu bacterii potențial dăunătoare, vărsăturile reprezintă o modalitate crucială prin care organismul elimină toxinele. Pentru a afla exact ce se întâmplă atunci când vomităm, o echipă de cercetători a urmărit un proces similar la șoareci, de la intestin la creier.

„Mecanismul neuronal al vomitatului este similar cu cel al vărsăturilor”, spune neurobiologul Peng Cao, de la Institutul Național de Științe Biologice din Beijing.

• Astronomii au rezolvat un mister al uneia dintre cele mai ciudate stele de pe cer
• Stresul influențează consumul de cannabis nu doar la oameni, ci și la șobolani

„În cadrul acestui experiment, am reușit să construim cu succes o paradigmă pentru studierea vărsăturilor induse de toxine la șoareci, cu ajutorul căreia putem examina răspunsurile defensive ale creierului la toxine la nivel molecular și celular.”

După ce au administrat șoarecilor o mostră de toxină bacteriană Enterotoxina stafilococică A (SEA) – care este produsă de Staphylococcus aureus și care duce, de asemenea, la îmbolnăviri de origine alimentară la oameni – cercetătorii au observat acțiuni neobișnuite de deschidere largă a gurii la animale, precum și contracții ale diafragmei și ale mușchilor abdominali (ceva ce vedem și la câini atunci când vomită).

Vărsăturile, răspunsurile defensive ale creierului la toxine

Printr-un proces de etichetare fluorescentă, s-a demonstrat că SEA din intestin a activat eliberarea neurotransmițătorului serotonină, scrie ScienceAlert.

Această serotonină declanșează apoi un proces chimic care trimite un mesaj de-a lungul nervilor vagi – principalii conectori între intestin și creier – către celule specifice cunoscute sub numele de neuroni Tac1+DVC din trunchiul cerebral.

Atunci când acești neuroni Tac1+DVC au fost dezactivați artificial de către cercetători, vărsăturile s-au diminuat.

Același lucru s-a întâmplat și în cazul grețurilor induse de doxorubicină, un medicament obișnuit de chimioterapie: atunci când neuronii Tac1+DVC au fost dezactivați sau când producția de serotonină a fost oprită, șoarecii au avut mult mai puține regurgitări în comparație cu un grup de control.

Cercetarea ar putea deschide calea către medicamente anti-greață

Cercetătorii au descoperit că țesuturile intestinale alcătuite din așa-numitele celule enterocromafine sunt responsabile de eliberarea serotoninei în intestin, iar studiile viitoare ar putea analiza modul în care toxinele interacționează cu aceste celule în special pentru a declanșa procesul de vărsături.

Harta detaliată, rezultată în urma studiului, ne-ar putea învăța mai multe atât despre intoxicațiile alimentare, cât și despre chimioterapie.

Rezultatele ar sugera că organismul produce răspunsuri defensive similare la ambele, deși ar fi necesare studii suplimentare pe oameni pentru a determina relevanța rezultatelor pentru propria noastră biologie.

În cele din urmă, cercetarea ar putea deschide calea către medicamente anti-greață mai bune pentru persoanele care urmează cursuri de chimioterapie, permițând medicamentelor prescrise să lupte împotriva cancerului cu mai puține efecte secundare neplăcute.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul Cell.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Două regiuni ale creierului se sincronizează în timpul somnului ca să creeze memoria motorie

Cum ne antrenăm creierul? Exercițiile fizice, socializarea și pasiunile sunt cele mai importante

Creierul uman este atât de moale, încât se prăbușește sub propria greutate

COVID-19 este înfricoșător de asemănător cu îmbătrânirea în creierul uman, arată un studiu