Știința din spatele trezitului „cu fața la cearșaf”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O cercetare efectuată de Universitatea din Michigan (U-M; din SUA) și Dartmouth Health a investigat știința din spatele trezitului „cu fața la cearșaf”.

Studiul, care folosește datele Fitbit ale mai mult de 2.500 de medici rezidenți în formare (interni) pe parcursul a doi ani, a constatat că ciclurile de dispoziție autodeclarate ale internilor ating punctul cel mai scăzut în jurul orei 5 dimineața și punctul cel mai înalt în jurul orei 5 seara. Lipsa somnului a intensificat aceste schimbări de dispoziție, ducând la stări de spirit mai proaste și la schimbări mai mari ale dispoziției pe tot parcursul zilei.

Care este știința din spatele trezitului „cu fața la cearșaf”? „Dispoziția se schimbă natural, atingând punctul cel mai scăzut dimineața și pe cel mai înalt seara, independent de privarea de somn. Privarea de somn este un proces separat care scade și mai mult dispoziția”, a declarat Benjamin Shapiro, autor principal al studiului și psihiatru la Dartmouth Health.

„Deci, o persoană trează toată noaptea, la ora 5 dimineața ar trebui să aibă o stare de spirit chiar mai scăzută decât dacă tocmai s-ar fi trezit la ora 5 dimineața. Cu toate acestea, într-o zi obișnuită, starea lor de spirit la ora 5 dimineața va fi totuși mai scăzută decât cea de seara”, spune Shapiro.

Studiul, publicat în jurnalul PLOS Digital Health, a analizat datele a 2.602 interni medicali pe parcursul a doi ani. Cercetătorii au măsurat ritmul cardiac continuu, numărul de pași, datele despre somn și scorurile de dispoziție zilnice ale internilor. Ei au estimat, de asemenea, timpul circadian și timpul petrecut treaz din măsurătorile minut cu minut ale ritmului cardiac și ale mișcărilor înregistrate de dispozitivele purtabile.

Știința din spatele trezitului „cu fața la cearșaf”

„Am descoperit că dispoziția urmează un ritm conectat la ceasul intern al corpului, iar influența acestuia crește pe măsură ce o persoană rămâne trează mai mult timp”, a spus Danny Forger, autor al studiului și profesor de matematică și de medicină computațională și bioinformatică la Școala de Medicină U-M.

„Studiul evidențiază rolul semnificativ pe care îl are ceasul intern al corpului nostru în ceea ce privește dispoziția și introduce tehnologia purtabilă ca o modalitate nouă și interesantă de a explora acești factori în problemele de sănătate mintală”, continuă Forger, citat de Medical Xpress.

Internii medicali, parte a Studiului de Sănătate Internă, un studiu multicentric din Statele Unite care implică medici aflați în primul an de rezidențiat, au completat și o evaluare zilnică o dată pe zi. Internii puteau completa evaluarea în orice moment al zilei, iar aceasta consta într-o singură întrebare: Cum a fost dispoziția ta astăzi?

Cercetătorii au trasat apoi graficele scorurilor de dispoziție ale participanților în funcție de faza lor circadiană și de timpul petrecut treaz. Au constatat că dispoziția atinge punctul culminant la ora 5 seara și scade la cel mai scăzut nivel la ora 5 dimineața. De asemenea, au constatat că dispoziția se deteriorează cu cât participanții petrec mai mult timp treji.

„Domeniul psihiatriei știe că somnul și ritmul circadian au un rol important în sănătatea mintală. Cu toate acestea, aceste constatări au fost demonstrate doar în eșantioane mici și în medii de laborator artificiale. Acest studiu generalizează aceste constatări în viața de zi cu zi a unui număr mare de participanți”, a spus Shapiro.

Ceasurile inteligente, din ce în ce mai importante în domeniul medical

Cercetătorii spun că studiul lor s-a uitat doar la un model generalizat al dispoziției în rândul internilor medicali și că variația individuală a dispoziției este mai complexă și depinde de factori precum dinamica socială, orar și temperament. De asemenea, au fost foarte puțini indivizi care au rămas treji mai mult de 18 ore într-o zi. În cele din urmă, cercetătorii nu au folosit scări de evaluare emoțională validate, precum Scala Depresie Anxietate Stres sau instrumente de screening clinic.

Dar cercetătorii au arătat că instrumentele non-invazive precum ceasurile inteligente pot fi utile în urmărirea tulburărilor de dispoziție și a ritmurilor circadiene.

„Mai degrabă decât a fi necesare prelevări invazive de sânge sau monitorizare a temperaturii, putem obține date similare de la un smartwatch obișnuit. Acest lucru face mai ușor ca medicii din domeniul sănătății mintale să utilizeze metricile ritmului circadian în practica clinică de zi cu zi”, a spus Shapiro.

Vă recomandăm să citiți și:

Primele testicule crescute în laborator ar putea fi capabile să producă spermă

Primul medicament aprobat pentru degerături

ADHD ar fi fost un avantaj evolutiv, sugerează noi cercetări

Renunțarea la fumat la orice vârstă reduce apariția cancerului