Oamenii au un risc de 3% să facă un anevrism cerebral de care nu vor afla niciodată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prezentatorul radio australian Kyle Sandilands a anunțat la începutul lunii februarie, în direct, că suferă de un anevrism cerebral și că are nevoie urgentă de o intervenție chirurgicală. Ce putem învăța cu toții din asta?

Un anevrism apare atunci când peretele unei artere se slăbește și se dilată sub presiunea sângelui. Deși poate apărea în orice vas de sânge, anevrismele sunt cel mai frecvente în arterele creierului și în aortă, artera principală care transportă sângele de la inimă către restul corpului.

Mulți oameni pot avea un anevrism cerebral fără să știe, însă dacă acesta se rupe, poate deveni fatal.

Ce anume cauzează un anevrism cerebral?

Arterele trebuie să aibă pereți puternici pentru a-i rezista presiunii continue a sângelui pompat prin ele. Un anevrism apare atunci când un punct slab din peretele unei artere cedează și începe să se dilate.

Peretele arterelor este format din trei straturi: stratul interior, un strat de celule care căptușește vasul de sânge; stratul mijlociu, alcătuit din mușchi și fibre elastice, care ajută la menținerea formei și flexibilității arterei; și stratul exterior, format în principal din colagen, care oferă rezistență. Deteriorarea oricăruia dintre aceste straturi poate slăbi artera și o poate face să se umfle, formând un anevrism. Factorii genetici și anumite afecțiuni moștenite pot face ca pereții arteriali să fie mai slabi, crescând riscul de anevrism cerebral.

Îmbătrânirea este un alt factor major, deoarece pereții arteriali devin mai slabi odată cu vârsta. Anevrismul cerebral este cel mai frecvent diagnosticat în jurul vârstei de 50 de ani (Sandilands are 53 de ani).

Femeile au un risc mai mare decât bărbații după 50 de ani, deoarece scăderea nivelului de estrogen după menopauză reduce cantitatea de colagen din pereții arterelor, făcându-le mai vulnerabile, explică Science Alert.

Factori de risc pentru anevrismul cerebral

Hipertensiunea arterială. Tensiunea ridicată pune o presiune suplimentară asupra pereților arteriali, ceea ce poate duce la slăbirea acestora.

Ateroscleroza. Plăcile de grăsime care se acumulează în artere pot deteriora stratul interior al acestora și pot slăbi peretele arterial.

Fumatul. Nicotina afectează direct pereții arteriali și crește riscul de anevrism.

Consumul excesiv de alcool. Acesta favorizează inflamația și crește tensiunea arterială.

Drogurile. Sandilands a recunoscut că a consumat cocaină, un drog care determină creșteri bruște ale tensiunii arteriale și constricția arterelor. Cocaina nu doar că mărește riscul de formare a unui anevrism, dar și agravează prognosticul în cazul în care acesta se rupe.

Dieta bogată în grăsimi și colesterolul ridicat. Ambele favorizează ateroscleroza și slăbesc arterele.

Obezitatea. Aceasta crește tensiunea arterială și inflamația în organism.

Un studiu realizat pe 60.000 de persoane a identificat hipertensiunea arterială și fumatul ca fiind cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea unui anevrism cerebral.

Simptome și riscul de rupere a anevrismului

Aproximativ 3 din 100 de persoane au un anevrism cerebral, iar dimensiunile pot varia de la mai puțin de 5 mm până la peste 25 mm.

Majoritatea anevrismelor sunt descoperite întâmplător, în timpul unor investigații pentru alte probleme de sănătate. Anevrismul de dimensiuni mici nu produce, de obicei, simptome. Însă dacă este mai mare, poate exercita presiune asupra țesutului cerebral și a nervilor, provocând dureri de cap sau tulburări de vedere.

Sandilands a menționat că a avut „dureri de cap puternice” înainte de a primi diagnosticul. Astfel de dureri pot fi cauzate de mici sângerări ale anevrismului, un semn de avertizare că acesta ar putea să se rupă în zilele sau săptămânile următoare.

Ce se întâmplă dacă un anevrism cerebral se rupe?

Mai puțin de 1% dintre anevrismele cerebrale se vor rupe, dar dacă acest lucru se întâmplă, rezultatul poate fi fatal.

Ruperea unui anevrism provoacă o hemoragie subarahnoidiană, un tip grav de accident vascular cerebral. Aproape 25% dintre pacienți mor în primele 24 de ore, iar 50% nu supraviețuiesc mai mult de trei luni.

Semnele ruperii unui anevrism includ: o durere de cap bruscă și extrem de puternică, descrisă drept „o lovitură de fulger”; tulburări de vedere; slăbiciune sau pierderea controlului asupra unor părți ale corpului; greață și vărsături; pierderea conștienței.

Decizia de a interveni chirurgical depinde de dimensiunea și de localizarea anevrismului, precum și de starea generală a pacientului. Un anevrism mic, cu risc scăzut de rupere, este de obicei doar monitorizat. Dacă un anevrism ajunge la 7 mm sau mai mult, este necesară intervenția chirurgicală.

Există două metode principale de tratament: clipping, în care chirurgul îndepărtează temporar o mică parte din craniu și plasează o mică clemă metalică la baza anevrismului pentru a-l închide; și coiling (embolizare endovasculară) – printr-un cateter introdus prin artera femurală din coapsă, chirurgul ajunge până la creier și introduce un mic fir metalic în anevrism. Acesta formează un cheag de sânge care blochează fluxul de sânge către anevrism.

După intervenție, pacientul rămâne internat timp de aproximativ o săptămână, iar recuperarea completă poate dura între 6 și 8 săptămâni. Ulterior, medicii pot recomanda monitorizări anuale prin imagistică.

Cum putem preveni anevrismul cerebral?

Pentru a reduce riscul de anevrism, este esențial: să nu fumezi și să eviți consumul excesiv de alcool; să menții o tensiune arterială sănătoasă; să ai o dietă echilibrată, bogată în legume și săracă în grăsimi saturate; să faci exerciții fizice regulate; și să menții o greutate optimă.

Schimbările în stilul de viață pot reduce semnificativ riscul unui anevrism cerebral și al complicațiilor asociate acestuia.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul spray nazal anti-depresie, bazat pe ketamină, a fost aprobat de Agenția Medicamentelor din SUA

Cum ne-ar putea proteja fibrele de infecții?

Cercetătorii folosesc AI pentru a prezice atacurile de cord cu o acuratețe fără precedent

Brațul uman continuă să dezvolte o arteră în plus. Iată la ce ne-ar putea folosi