Home » Știință » Cercetătorii au modificat bacterii pentru a face solul și culturile să „strălucească” în culori diferite

Cercetătorii au modificat bacterii pentru a face solul și culturile să „strălucească” în culori diferite

Publicat: 29.04.2025

Verificarea sănătății solului ar putea deveni la fel de simplă ca un „selfie” cu drona, cu ajutorul bacteriilor modificate genetic. Cercetătorii au modificat bacterii pentru a face solul și culturile să „strălucească” în culori diferite.

Cercetătorii au modificat bacterii pentru a face solul și culturile să „strălucească” în culori diferite. Un nou sistem dezvoltat de cercetători de la MIT (SUA) ar putea permite monitorizarea stării solului printr-o simplă scanare aeriană.

Bacterii special concepute „se aprind” în diferite culori, invizibile ochiului uman, dar detectabile cu camere hiperspectrale, atunci când detectează substanțe nutritive, contaminanți sau alte molecule-țintă.

Cercetătorii au modificat bacterii pentru a putea monitoriza sănătatea solului

Întrucât pot fi modificate cu ușurință pentru a produce compuși chimici în prezența unor condiții precise, bacteriile sunt deja utilizate ca senzori biologici. Problema e că, de obicei, pentru a le citi răspunsurile ai nevoie de un microscop și de timp.

Dar cu noua tehnologie, tot ce ar putea fi necesar este un zbor de dronă și 30 de secunde de așteptare.

„Sistemul poate fi adaptat pentru a detecta practic orice tip de moleculă: metale, radiații, toxine sau nutrienți din sol”, explică Christopher Voigt, inginer biolog la MIT.

Cercetătorii au modificat genetic bacterii astfel încât să producă molecule „raportoare”, compuși ce emit semnale detectabile de camerele hiperspectrale. Aceste camere pot distinge sute de lungimi de undă din spectrul vizibil și infraroșu, detectând variații de culoare imposibil de sesizat cu ochiul liber sau cu instrumente obișnuite.

Pentru a identifica cei mai buni compuși colorați, echipa a realizat simulări mecanico-cuantice pe peste 20.000 de metaboliți. În final, au ales doi pigmenți promițători: biliverdina (care le dă uneori vânătăilor o nuanță verzuie) și bacterioclorofila (folosită de unele bacterii pentru fotosinteză), scrie Science Alert.

Enzimele necesare pentru producerea biliverdinei au fost introduse într-o bacterie de sol (Pseudomonas putida), în timp ce Rubrivivax gelatinosus, o bacterie acvatică, a fost modificată să producă bacterioclorofilă.

Apoi, aceste bacterii au fost „programate” să lumineze atunci când detectează prezența altor bacterii, dar, în principiu, pot fi configurate să reacționeze la orice tip de semnal chimic dorit, inclusiv contaminanți industriali sau nutrienți agricoli.

O tehnică cu un potențial uriaș

Pentru teste, cercetătorii au plasat mostre de sol și nisip în recipiente deschise, unele dintre ele conținând discuri ascunse cu molecule-țintă. Camerele hiperspectrale montate pe clădiri sau drone au reușit să detecteze semnalele emise chiar și de la 90 de metri distanță, diferența dintre probele cu țintă și cele de control fiind clară și semnificativă.

Metoda ar putea permite scanarea rapidă a unor suprafețe întinse, de sute sau mii de metri pătrați, în mai puțin de jumătate de minut.

Cercetarea a fost finanțată de Departamentul Apărării al SUA și Ministerul Apărării din Israel, iar autorii recunosc că rămân multe întrebări legate de siguranța și reglementarea acestui tip de tehnologie.

„Lucrăm de trei ani să înțelegem care sunt riscurile, beneficiile și cadrul legislativ pentru a implementa această tehnologie”, afirmă Yonatan Chemla, inginer de microbiom de mediu la MIT.

Totuși, potențialul este uriaș. Spre deosebire de senzorii clasici care necesită alimentare electrică și întreținere, aceste „santinele microbiene” pot fi dispersate ușor pe teren, sunt autonome, persistente și pot fi vizualizate pe timp de zi, chiar și în medii complexe, de la câmpuri și păduri, până la zone urbane.

Cercetarea a fost publicată în Nature Biotechnology.

Vă recomandăm să citiți și:

Google a dezvoltat un model AI pentru comunicarea cu delfinii

VIDEO: Cel mai corect robot din punct de vedere anatomic creat vreodată își flexează mușchii

Cum ar putea banalul porumb să crească durata de viață a bateriilor?

O echipă de ingineri a creat un nou material biodegradabil uimitor

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât costă și cum funcționează gadgetul pentru dependenții de rețele sociale?
Cât costă și cum funcționează gadgetul pentru dependenții de rețele sociale?
Peste 17,5 milioane de conturi de Instagram au fost compromise într-un atac masiv de hacking
Peste 17,5 milioane de conturi de Instagram au fost compromise într-un atac masiv de hacking
Explicații de la Guvern: de ce au crescut impozitele pe proprietate și mașini în 2026?
Explicații de la Guvern: de ce au crescut impozitele pe proprietate și mașini în 2026?
Meghan Markle și Prințul Harry se întorc împreună în Marea Britanie pentru prima dată după patru ani
Meghan Markle și Prințul Harry se întorc împreună în Marea Britanie pentru prima dată după patru ani
Un exemplar rar de benzi desenate cu Superman, vândut la licitație cu o sumă colosală
Un exemplar rar de benzi desenate cu Superman, vândut la licitație cu o sumă colosală
De ce nu este bine să ne încălzim cu aragazul?
De ce nu este bine să ne încălzim cu aragazul?
Primele declarații făcute de Nicolas Maduro din închisoare
Primele declarații făcute de Nicolas Maduro din închisoare
O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?
Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?