De ce like-urile și inimile de pe Facebook ne controlează emoțiile?

Aproape 3 miliarde de oameni folosesc Facebook lunar. Dintre aceștia, majoritatea verifică notificările de zeci de ori pe zi, așteptând acel val de like-uri care să le confirme existența.

Dar de ce au reacțiile virtuale atâta putere asupra noastră? Cum putem trăi fără să ne definim valoarea prin proiecțiile lumii virtuale și cum ne regăsim autenticitatea într-un spațiu în care aprobarea se măsoară în emoji-uri și share-uri?

• Cazurile de cancer în rândul celor de sub 50 de ani, problemă tot mai îngrijorătoare
• Studiu: Schimbările climatice afectează calitatea nutrițională a culturilor alimentare

Neuroștiința din spatele dependenței de like-uri

Când primim un like, creierul eliberează dopamină – același neurotransmițător care ne face să ne simțim bine după un succes, sex sau o mâncare gustoasă. Facebook a fost construit să exploateze acest mecanism. Sean Parker, primul președinte al Facebook, a admis public că platforma a fost proiectată să ofere o lovitură rapidă de dopamină prin fiecare interacțiune.

Studii de la UCLA arată că atunci când anumite persoane văd că o postare primește multe like-uri, se activează nucleus accumbens, zona creierului asociată cu recompensa. Efectul e similar consumului de zahăr sau de cocaină. Ne-am antrenat creierul să asocieze validarea socială cu supraviețuirea.

De ce contează atât de mult părerea altora?

Din punct de vedere evolutiv, omul a supraviețuit datorită apartenenței la grup. Excluderea însemna moarte sigură. Astăzi, Facebook a preluat rolul tribului. Atunci când cineva nu ne dă like, simțim respingere. Atunci când postarea noastră e ignorată, interpretăm ca pe un eșec social.

Un experiment de la Universitatea din Michigan (SUA) a demonstrat că oamenii care petrec mai mult de 10 minute pe Facebook se simt mai deprimați decât cei care folosesc platforma doar pentru mesaje. Motivul? Comparația socială. Vedem viața perfectă a altora și simțim că a noastră nu se ridică la un anumit standard.

Cum ne detașăm?

Șterge notificările – dacă nu vezi cine a dat like, nu aștepți validare. Postează pentru tine, nu pentru alții – Întreabă-te: Aș mai publica asta dacă n-aș primi niciun like? Ia o pauză de detox – 48 de ore fără rețele sociale resetează dependența. Înlocuiește validarea virtuală cu cea reală – cere feedback direct de la oamenii care contează pentru tine.

Cei care renunță la like-uri devin invizibili pe rețelele sociale? Sau dimpotrivă – mai liberi?

Există un mit persistent conform căruia, dacă nu mai interacționezi cu conținutul altora, algoritmul te va pedepsi, iar postările tale vor ajunge la zero persoane. Dar adevărul e mai complex. Facebook, Instagram și alte platforme prioritizează angajamentul autentic, nu pe cel compulsiv. Dacă în loc să dai like mecanic la orice apare în feed, comentezi doar când ai ceva relevant de spus, algoritmul te va considera un utilizator de calitate.

Un studiu intern realizat de Meta, compania care deține Facebook, a arătat că majoritatea utilizatorilor apasă butonul de like fără să citească efectiv articolele ori să vizioneze complet clipurile. În consecință, algoritmii au început să penalizeze postările care generează doar reacții de suprafață, fără implicare reală. Adică, dacă ești obișnuit să dai like la orice, în timp, postările tale vor fi tot mai puțin vizibile. Ironia? Cei care încercau să „păcălească” sistemul prin interacțiuni false au ajuns să fie cei mai puțin văzuți.

Pe de altă parte, cei care folosesc rețelele sociale cu discernământ – postează rar, dar cu conținut valoros, răspund doar când au ceva semnificativ de adăugat – mențin o prezență consistentă fără a fi sclavii notificărilor. Un experiment condus de The Guardian a arătat că utilizatorii care au renunțat la scroll pasiv și like-uri automate au raportat o scădere semnificativă a anxietății, dar nu au pierdut vizibilitatea. Dimpotrivă – au atras mai multe mesaje private și discuții reale, pentru că algoritmul a interpretat schimbarea ca pe un semn de autenticitate.

Deci, nu e vorba să dispari de pe platforme, ci să le folosești altfel. Dacă în loc să te agăți de fiecare inimioară, alegi să te conectezi doar când simți nevoia reală, algoritmul nu te va ignora. Va detecta că ești un utilizator prezent, nu disperat după validare. Iar psihicul tău va beneficia de ceva mult mai valoros: libertatea de a exista fără aprobarea instantanee a lumii.

Revenim la realitate sau rămânem sclavii algoritmilor?

Puterea deciziei stă în noi. Gândiți-vă, permitem unui buton de like să ne dicteze starea de spirit? Dopamina e temporară. Încrederea în sine, construită prin acțiuni reale, nu prin validare digitală, rămâne.

Și dacă tot nu îți este clar cum ai putea să ieși din capcana like-urilor, încearcă următoarele sugestii: deconectează valoarea ta de reacțiile virtuale – un like nu-ți definește identitatea. Cum am mai spus deja, postează pentru tine, nu pentru validare – dacă ceva te încântă, dacă simți că merită a fi împărtășit, chiar și fără aprecieri. Și redirecționează atenția către lumea reală – investește în conversații față în față, hobby-uri și momente nefiltrate.

Puterea nu stă în cât primești, ci în cât de liber te simți ca acest lucru să nu mai conteze.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9295248/

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2021/feb/10/people-who-quit-social-media

https://news.westernu.ca/2025/05/passive-scrolling/

https://www.researchgate.net/publication/15420847_The_Need_to_Belong_Desire_for_Interpersonal_Attachments_as_a_Fundamental_Human_Motivation

Vă mai recomandăm să citiți și:

Meta anunță schimbări: Cum vom accesa de acum Facebook și Messenger?

Facebook plănuiește să umple platforma cu utilizatori AI

De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale

Tinerii s-au apucat de croșetat pentru a lupta cu pericolul social media