Cum să reacționezi la vești neplăcute și cum să le transmiți cu empatie

Primirea sau transmiterea unei vești neplăcute este una dintre cele mai dificile provocări emoționale cu care ne putem confrunta.

Indiferent dacă vorbim despre o despărțire, o concediere, un diagnostic medical grav sau chiar pierderea unui apropiat, modul în care gestionăm aceste momente poate avea un impact profund atât asupra noastră, cât și a celor din jur.

• Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii
• Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?

Știința comunicării ne arată că felul în care reacționăm, dar și cel în care anunțăm vești dificile pot influența dramatic dinamica relațiilor noastre. De aceea, este esențial să învățăm să abordăm aceste situații cu maturitate, empatie și claritate.

Cum să reacționezi când primești o veste neplăcută

Primul impuls, atunci când auzim ceva care ne tulbură, este adesea unul emoțional. Poate fi șocul, pot fi teama, furia sau chiar o stare de amorțire. Toate acestea sunt reacții normale, iar înțelegerea lor ne poate ajuta să trecem mai ușor peste momentul dificil.

Acceptarea emoțiilor

Dacă afli, de exemplu, că ai pierdut slujba, este firesc să simți panică sau frustrare. În loc să încerci să suprimi aceste sentimente, dă-ți voie să le simți. Respirația adâncă poate fi un instrument simplu, dar eficient, pentru a regla emoțiile în primele momente.

Evită deciziile pripite

Mulți oameni, sub impulsul momentului, iau hotărâri pe care le regretă ulterior. După o despărțire, de pildă, unii trimit mesaje pline de acuzații sau fac declarații pe care nu și le-ar asuma într-o stare liniștită. Este mai bine să lași timpul să acționeze ca un filtru emoțional înainte de a răspunde.

Caută sprijin social

Studiile arată că persoanele care își împărtășesc grijile cu prietenii, familia sau chiar grupuri de sprijin se recuperează emoțional mai repede. Dacă afli că ai o boală gravă, a vorbi despre aceasta cu cineva încrezător poate reduce simțul de izolare și teamă.

Schimbă perspectiva

Poate transforma o experiență dureroasă într-una din care înveți să fii mai rezistent, să apreciezi lucrurile esențiale și să descoperi surse de putere pe care nu știai că le ai.

Psihologii numesc acest process „creștere post-traumatică” – fenomenul prin care oamenii, după ce trec prin dificultăți, dezvoltă o înțelegere mai profundă a vieții, relații mai autentice cu cei din jur, o nouă apreciere pentru lucrurile mici, o perspectivă diferită asupra propriilor limite și posibilități.

Câteva exemple concrete ar fi: după o despărțire, perspectiva inițială „viața mea s-a terminat” se poate transforma în „acum am oportunitatea să redescopăr cine sunt și ce îmi doresc cu adevărat.” După o pierdere a slujbei, primele gânduri „am eșuat”, pot deveni „aceasta este șansa să explorez un drum nou, poate mai potrivit pentru mine.” După un diagnostic medical dificil, panica simțită – „totul este pierdut”, poate fi regândită și exprimată astfel – „acum am motivația să trăiesc fiecare zi cu mai multă prezență și gratitudine.”

În plus față de exemplele de mai sus, de ajutor poate fi și întrebarea „Ce pot învăța din această situație?”. Caută modele – citește despre oameni care au trecut prin provocări similare și au ieșit mai puternici și, de ce nu, folosește afirmații ca „această dificultate mă formează, nu mă distruge.”

Cu toate astea, este important să înțelegi că tehnicile prezentate nu îndeamnă la a îți nega durerea și nici să pretinzi că totul este perfect. Înseamnă să recunoști că, fie și în întuneric, poți găsi scântei de lumină care te pot transforma în versiunea ta mai bună.

De ce este atât de dificil să facem față veștilor neplăcute?

Din punct de vedere psihologic, reacția noastră la veștile neplăcute este profund legată de mecanismele de supraviețuire. Creierul percepe aceste momente ca potențiale amenințări, declanșând o cascadă de reacții fiziologice și emoționale. Cortizolul, hormonul stresului, crește brusc, iar corpul intră într-o stare de alertă. Acest lucru explică de ce uneori simțim că „înghețăm” sau devenim paralizați emoțional în fața unor astfel de șocuri.

Interesant este, conform cercetărilor în neuroștiințe, că durerea emoțională activează aceleași zone cerebrale ca și durerea fizică. Iar acest lucru ne ajută să înțelegem de ce despărțirile, pierderile sau respingerile pot „durea” atât de mult.

Cum să anunți vești extrem de grave

Există situații special dificile – deces, boli terminale, accidente grave – care necesită o abordare specială. În astfel de cazuri, indicat ar fi să transmiți veștile neplăcute față-în-față (nu prin telefon sau mesaje), în doi – dacă e posibil, să fie două persoane apropiate, fără detalii sângeroase (păstrează demnitatea momentului) și oferind contact fizic (o mână pe umăr poate spune mai mult decât cuvintele).

Erori majore de evitat – a amâna prea mult (întârzierile cresc anxietatea), a minimiza („nu e mare lucru” – nu ajută pe nimeni), a da vina (chiar dacă există responsabili, momentul anunțului nu e pentru asta) sau a promite imposibilul („sigur va fi bine” – poate fi dăunător când situația e gravă).

În cazuri în care sunt implicați copiii, folosește cuvinte simple și concrete, evită metaforele („a adormit pentru totdeauna” poate crea frică de somn), asigură-i că nu este vina lor, și pregătește-te pentru întrebări repetitive.

În cazuri în care sunt implicate persoane mai în vârstă, respectă experiența lor de viață, lasă timp pentru procesare (nu te aștepta la reacții imediate) și asigură continuitatea („voi fi aici și mâine”).

Dacă știi că va trebui să transmiți o veste neplăcută antrenează-te – rostește cuvintele cu voce tare înainte, pregătește suport – apelează la o persoană de încredere să fie prezentă, alege cadrul – un loc liniștit, cu scaune confortabile, planifică timpul – nu face asta înainte de o întâlnire importantă.

A primi sau transmite vești neplăcute rămâne una dintre cele mai umane experiențe – o provocare care ne testează empatia, reziliența și autenticitatea. Indiferent de situație, cheia este să păstrezi demnitatea celuilalt, să oferi sprijin fără condiții și să crezi în capacitatea fiecăruia de a găsi, în timp, lumină printre umbre. În cele din urmă, modul în care alegem să traversăm aceste momente definește nu doar relațiile noastre, ci și cine suntem cu adevărat.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3273616/

https://time.com/6979567/what-to-say-to-bad-news/

https://www.psychologytoday.com/us/blog/how-to-be-a-burden/202506/6-ways-to-respond-to-someones-bad-news

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce ne schimbăm stilul vestimentar în vacanță?

Un meteorolog aduce vești triste despre urșii polari din Arctica

Așteptările, poveștile pe care le țesem între realitate și iluzie: Sunt acestea bune sau devastatoare pentru psihic?

Un studiu aduce vești bune: Riscul de demență scade în rândul generațiilor mai tinere