Sistemul galactic masiv „Potcoava Cosmică” ar putea găzdui o gaură neagră colosală, de aproximativ 36 de miliarde de ori mai grea decât Soarele, una dintre cele mai mari descoperite vreodată în Univers, potrivit unui nou studiu.
Oamenii de știință au detectat o gaură neagră colosală analizând un halo de lumină cunoscut sub numele de „inel Einstein”, un tip de lentilă gravitațională. Acest fenomen apare atunci când un obiect extrem de masiv, cum ar fi un roi de galaxii sau o gaură neagră, deformează spațiu-timpul și amplifică lumina unor obiecte aflate mult în spate.
Descoperirea a fost descrisă în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Măsurarea găurilor negre tinere și masive rămâne un domeniu plin de incertitudini. Pentru că nu le putem observa direct (ele devin „vizibile” doar prin efectele asupra radiației sau asupra obiectelor din jur), cercetătorii folosesc modele pentru a estima dimensiunea lor. Însă la distanțe atât de mari, fiecare model are o marjă semnificativă de eroare, astfel încât rezultatele nu pot fi considerate absolut precise.
„Este una dintre cele mai mari găuri negre, dar nu chiar cea mai mare”, a explicat pentru Live Science astrofizicianul Thomas Connor, de la Center for Astrophysics, Harvard & Smithsonian (SUA), care nu a fost implicat în studiu. El a adăugat că există cel puțin o altă gaură neagră, menționată în lucrare, care ar putea depăși dimensiunile celei din Potcoava Cosmică.
Cât despre ceea ce este probabil cea mai mare gaură neagră cunoscută, un studiu publicat în The Astrophysical Journal în 2019 indică obiectul TON 618, cu o masă de aproximativ 40 de miliarde de sori.
Pentru astronomi însă, nu doar dimensiunea contează. Găurile negre uriașe din galaxii tinere ridică mari semne de întrebare despre evoluția Universului timpuriu. Majoritatea galaxiilor masive găzduiesc găuri negre supermasive, iar acest lucru sugerează că cele două ar putea evolua împreună. Totuși, nu este clar dacă această corelare se păstrează și în cazul „găurilor negre ultramasive”.
Telescopul Spațial James Webb (JWST) detectează tot mai des astfel de obiecte uriașe în Universul timpuriu, ceea ce ridică o întrebare dificilă: cum au reușit să se formeze atât de repede? Connor spune că deocamdată nu există răspunsuri simple.
Cercetătorul compară situația cu a găsi un LeBron James în vârstă de doi ani într-o grădiniță plină de copii: te întrebi cum a ajuns să fie atât de mare atât de repede. Este posibil ca aceste galaxii și găurile lor negre să fi trecut printr-o perioadă de creștere explozivă în primele lor etape, consumând mare parte din materia disponibilă, apoi rămânând inactive pentru miliarde de ani. Dar această ipoteză intră în conflict cu limitele teoretice privind viteza maximă de creștere.
Acest paradox îi obligă pe astronomi să analizeze mai atent mediile în care s-au format aceste obiecte, posibil cu un rol încă necunoscut al materiei întunecate.
Descoperirea găurii negre din Potcoava Cosmică a fost posibilă parțial din întâmplare, combinând măsurători ale mișcărilor stelare cu efectul de lentilă gravitațională. Problema este că există, probabil, multe alte galaxii masive cu găuri negre supermasive pe care nu le putem observa ușor, în lipsa unui astfel de fenomen de lentilă.
„Oare există acolo, în Univers, galaxii masive ale căror găuri negre trebuie măsurate în același fel?”, se întreabă Connor.
Încă o țară anunță mari ambiții spațiale! Cine vrea să construiască o bază pe Lună până în 2045?
Un nou obiect extraordinar, cu o orbită neobișnuită, a fost descoperit în Sistemul Solar
Un vechi mister al Soarelui ar putea fi, în sfârșit, rezolvat
Cea mai masivă coliziune între găuri negre detectată vreodată contrazice tot ce știau astronomii