Când un asteroid uriaș se îndreaptă spre Pământ, soluția pare simplă: trimiți o navă spațială să se lovească de el și să-i schimbe traiectoria. Care este pericolul ascuns al devierii asteroizilor?
NASA a deviat cu succes un asteroid în 2022 cu misiunea DART, demonstrând că ideea funcționează și reușind să modifice considerabil orbita asteroidului Dimorphos.
Care este pericolul ascuns al devierii asteroizilor? Cercetări recente vin cu o veste mai puțin liniștitoare: dacă impactul nu este executat în punctul potrivit, lovitura ar putea doar să amâne inevitabilul. O echipă de la Universitatea din Illinois (SUA) a descoperit că o deviere prost calculată ar putea trimite asteroidul într-o regiune periculoasă a spațiului, numită gaură gravitațională (gravitational keyhole). Acolo, gravitația unei planete poate modifica orbita corpului ceresc în așa fel încât, peste ani sau decenii, acesta să revină pe o traiectorie de coliziune cu Pământul.
Imaginează-ți un joc cosmic de pinball: lovești bila într-un loc greșit și ea se întoarce, inevitabil, spre paletele de joc. „Chiar și atunci când împingem intenționat un asteroid departe de Pământ, trebuie să ne asigurăm că nu alunecă într-o astfel de gaură. Altfel, ne-am confrunta din nou cu aceeași amenințare, doar mai târziu”, avertizează Rahil Makadia, de la NASA.
Pentru a evita acest scenariu, echipa lui Makadia a dezvoltat „hărți de probabilitate”, care arată cele mai sigure zone de impact de pe suprafața fiecărui asteroid. Fiecare punct are o probabilitate diferită de a trimite asteroidul într-o gaură gravitațională după lovitură. Crearea acestor hărți necesită informații detaliate despre formă, rotație, masă și caracteristici de suprafață, date care, în mod ideal, ar trebui obținute de o misiune spațială de apropiere, scrie Science Alert.
Dacă însă un asteroid este descoperit târziu, cu puțin timp înainte de impact, se pot realiza versiuni preliminare ale acestor hărți folosind doar observații de la telescoapele de pe Pământ. Deja au fost elaborate hărți pentru asteroizi bine studiați, precum Bennu, cu marcaje clare pentru zonele optime de impact.
În cazul lui Dimorphos, NASA a ales ținta tocmai pentru că sistemul Didymos era prea masiv ca să poată fi deturnat accidental pe o traiectorie spre Pământ. Însă viitoarele amenințări nu vor fi la fel de „iertătoare”. Adevăratele misiuni de apărare planetară vor necesita o planificare de o precizie extremă.
Misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene, programată să ajungă la locul impactului DART în decembrie 2026, va aduce date valoroase pentru perfecționarea acestor tehnici. Până acum am fost norocoși: nu s-a descoperit niciun asteroid cu direcție clară spre Pământ. Dar pe măsură ce privim tot mai adânc în cosmos, e doar o chestiune de timp până când vom găsi unul cu „numele nostru” pe el.
Datorită echipei lui Makadia, atunci când va veni acel moment, vom ști exact unde să lovim.
Primele câmpuri magnetice ale Universului ar fi fost „comparabile” cu creierul uman
Cercetătorii au descoperit o gaură neagră creată la mai puțin de o secundă după Big Bang
Trucul care ne-ar putea ajuta să găsim mai ușor viață pe alte planete