Țările mai bogate risipesc mai multă mâncare per persoană

La nivel global, o persoană irosește în medie aproximativ 132 kg de alimente pe an, iar această cifră este în creștere. Țările mai bogate risipesc mai multe alimente per persoană, însă economiștii agricoli arată că urbanizarea și expansiunea economică alimentează creșterea risipei alimentare în statele cu venituri mici și medii.

Un articol de opinie pe această temă a fost publicat în Cell Reports Sustainability.

• Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
• De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)

Țările mai bogate risipesc mai multe alimente per persoană, dar și cele sărace vin din urmă. Pentru a limita fenomenul, sunt necesare politici și măsuri structurale, spun autorii, precum stimularea supermarketurilor și restaurantelor să doneze alimente și educarea consumatorilor pentru a încuraja achizițiile responsabile și o mai bună depozitare a hranei.

„Dacă problema este ignorată, creșterea risipei în țările cu venituri mici și medii riscă să fixeze tipare de consum nesustenabile, cu implicații serioase asupra securității alimentare, a sănătății publice și a stabilității mediului”, avertizează Emiliano Lopez Barrera și Dominic Vieira, economiști agricoli la Texas A&M University (SUA).

Țările mai bogate risipesc mai multe alimente per persoană, dar țările sărace se apropie și ele din cauza urbanizării

Experții subliniază că „investițiile proactive în infrastructura lanțului frigorific, legislația pentru donarea alimentelor și campaniile de conștientizare publică pot modela normele sociale înainte ca risipa alimentară să devină un fenomen înrădăcinat. Lipsa de acțiune astăzi va amplifica costurile pe termen lung și va îngreuna viitoarele intervenții”.

Între 2004 și 2014, risipa alimentară globală, definită ca alimente aruncate de consumatori sau de unitățile de retail și servicii alimentare, a crescut cu circa 24%. Istoric, persoanele și țările bogate produceau mai multă risipă. Deși acest lucru este valabil și în prezent, diferențele dintre țări s-au redus: un raport din 2024 arată că risipa anuală diferă doar cu aproximativ 7 kg per persoană între statele cu venituri mari, medii-superioare și medii-inferioare.

Autorii explică această convergență prin creșterea risipei în state cu venituri medii, precum China, India și Brazilia, unde urbanizarea și creșterea economică sunt accelerate. Viața urbană schimbă obiceiurile de cumpărare și consum: accesul la supermarketuri și frigidere îi face pe oameni să cumpere mai multe alimente perisabile decât pot consuma.

„Gospodăriile urbane tind să genereze mai multă risipă decât cele rurale, unde mâncarea rămasă este adesea refolosită”, notează autorii, citați de Phys.org.

Este necesar ca toate părțile implicate să conlucreze

Și supermarketurile au pierderi uriașe: doar în Brazilia, lanțurile de magazine au raportat pierderi de aproximativ 1,2 miliarde de dolari din risipa alimentară în 2018. În plus, dezvoltarea transportului frigorific a mutat locul unde se produce risipa: mai puțin în timpul transportului, dar mai mult în casele consumatorilor.

„Aceste tendințe arată că expansiunea lanțului frigorific trebuie completată cu educația consumatorilor privind depozitarea corectă a alimentelor, porționarea și planificarea, pentru a evita transferul poverii risipei către gospodăriile urbane de clasă mijlocie”, scriu cercetătorii.

Indiferent de nivelul de venit al unei țări, reducerea risipei alimentare necesită colaborarea dintre guverne, retaileri, producători, instituții de cercetare, comunități și consumatori. Soluțiile propuse includ campanii de conștientizare axate pe controlarea porțiilor și reutilizarea resturilor, stimulente pentru compostare și utilizări alternative ale deșeurilor, dar și inițiative comunitare de donare și partajare a alimentelor.

Cercetătorii mai subliniază că strategiile împotriva risipei trebuie integrate în eforturile mai ample de sustenabilitate și echitate. „Este nevoie de o strategie mai cuprinzătoare și coordonată la nivel global, ancorată în politici adaptate fiecărei țări și regiuni, pentru a diminua impactul și a construi sisteme alimentare mai sustenabile”, concluzionează autorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Un unguent experimental ar putea face cicatricele să dispară

Secretul fericirii pe care îl știi deja: puterea recunoștinței

Cercetarea cancerului în SUA, afectată grav de deciziile lui Donald Trump

Cancerul declanșează îmbătrânirea prematură a organismului, descoperă un studiu