Ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când nu dormim bine?

Ne petrecem aproape o treime din viață dormind, însă somnul este departe de a fi timp pierdut. Nu este o pauză pasivă, ci un proces activ și esențial, care ajută la refacerea organismului și la protejarea creierului. Iar creierul arată mai bătrân când nu dormi bine.

Atunci când somnul este perturbat, creierul resimte consecințele, uneori subtile, dar care se acumulează de-a lungul anilor. Și creierul arată mai bătrân când nu dormi bine.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Într-un nou studiu, Abigail Dove, cercetătoare postdoctorală în neuroepidemiologie la Karolinska Institutet (Suedia), și colegii ei au analizat comportamentele de somn și date detaliate din scanări RMN ale creierului pentru peste 27.000 de adulți din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani.

S-a descoperit că persoanele cu un somn de slabă calitate aveau creieri care păreau semnificativ mai îmbătrâniți decât ar fi indicat vârsta lor reală. Ce înseamnă că un creier „pare mai bătrân”? Deși toți îmbătrânim în mod cronologic în același ritm, ceasul biologic al unora poate merge mai repede sau mai încet.

Creierul arată mai bătrân când nu dormi bine. Ce înseamnă acest lucru?

Progresele recente în imagistica cerebrală și Inteligența Artificială le permit cercetătorilor să estimeze vârsta biologică a creierului pe baza unor modele observate în scanările RMN, cum ar fi pierderea țesutului cerebral, subțierea cortexului sau deteriorarea vaselor de sânge.

În acest studiu, vârsta creierului a fost estimată folosind peste 1.000 de markeri extrași din imagini RMN. Mai întâi a fost antrenat un model de învățare automată pe scanările celor mai sănătoși participanți, persoane fără boli majore, ai căror creieri ar trebui să se potrivească îndeaproape cu vârsta cronologică. După ce modelul a „învățat” cum arată procesul normal de îmbătrânire, algoritmul i-a fost aplicat întregii populații studiate.

O vârstă cerebrală mai mare decât vârsta reală semnalează o abatere de la îmbătrânirea sănătoasă. Cercetările anterioare au arătat că un creier cu aspect mai îmbătrânit este asociat cu declin cognitiv accelerat, un risc mai mare de demență și chiar cu o probabilitate crescută de deces prematur.

Cât de important este somnul pentru sănătate?

Somnul este un fenomen complex și niciun indicator de unul singur nu poate descrie întreaga lui calitate.

De aceea, studiul s-a concentrat pe cinci aspecte auto-raportate ale somnului: cronotipul (dacă ești „persoană de dimineață” sau „de seară”), numărul mediu de ore dormite (7-8 ore fiind considerate optime), prezența insomniei, obiceiul de a sforăi și somnolența excesivă din timpul zilei.

Aceste caracteristici pot interacționa între ele. De exemplu, o persoană cu insomnie frecventă poate resimți mai multă somnolență pe parcursul zilei, iar un cronotip de seară poate duce la un număr mai mic de ore dormite.

Prin integrarea acestor cinci caracteristici într-un „scor al somnului sănătos”, s-a obținut o imagine mai completă asupra calității generale a somnului.

Participanții cu patru sau cinci trăsături sănătoase aveau un profil de somn „bun”; cei cu două sau trei, un profil „intermediar”; iar cei cu zero sau una, un profil „slab”.

Rezultatele au arătat clar diferențe între aceste categorii: decalajul dintre vârsta creierului și vârsta cronologică se mărea cu aproximativ șase luni pentru fiecare punct pierdut din scorul somnului sănătos, scrie ScienceAlert.

Creierul arată mai bătrân când nu dormi bine. Ce poți face în legătură cu asta?

În medie, persoanele cu un profil de somn slab aveau creieri care păreau cu aproape un an mai bătrâni decât vârsta reală, în timp ce cele cu un somn sănătos nu prezentau această diferență.

Analizând separat cele cinci caracteristici, s-a observat că principalul impact asupra îmbătrânirii accelerate a creierului îl au cronotipul de seară și durata anormală a somnului. Poate părea puțin, doar un an, dar pentru sănătatea creierului contează enorm: chiar și mici accelerări ale îmbătrânirii pot crește, în timp, riscul de declin cognitiv, demență și alte afecțiuni neurologice.

Partea bună este că obiceiurile de somn se pot modifica. Deși nu toate problemele de somn se rezolvă ușor, există strategii simple care pot îmbunătăți calitatea somnului: respectarea unui program regulat, limitarea consumului de cafeină, alcool și a timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, precum și asigurarea unui mediu întunecat și liniștit pentru odihnă.

Cum anume influențează calitatea somnului sănătatea creierului?

O explicație este inflamația. Tot mai multe dovezi arată că tulburările de somn cresc nivelul inflamației din organism. La rândul ei, inflamația poate afecta creierul: deteriorează vasele de sânge, favorizează acumularea de proteine toxice și accelerează moartea celulelor nervoase. Acest aspect a putut fi analizat folosind probe de sânge recoltate de la participanți la începutul studiului, care conțineau numeroși markeri inflamatori.

Odată ce acești factori au fost integrați în analiză, s-a constatat că inflamația explică aproximativ 10% din legătura dintre somn și îmbătrânirea cerebrală. O altă posibilă explicație privește sistemul glimfatic, adică rețeaua internă de curățare a deșeurilor din creier, activă în principal în timpul somnului. Dacă somnul este insuficient sau fragmentat, acest sistem nu funcționează eficient, permițând acumularea de substanțe nocive.

De asemenea, somnul deficitar poate crește riscul de boli asociate cu deteriorarea sănătății cerebrale, precum diabetul de tip 2, obezitatea și bolile cardiovasculare.

Acest studiu este unul dintre cele mai mari și mai complexe realizate vreodată pe această temă, având avantajul unui eșantion foarte numeros, al unei evaluări multidimensionale a sănătății somnului și al unei estimări detaliate a vârstei creierului prin mii de markeri RMN.

Dacă cercetările anterioare au asociat somnul slab cu declinul cognitiv și cu demența, studiul de față a arătat suplimentar că un somn deficitar este legat direct de un creier cu aspect mai îmbătrânit, iar inflamația ar putea fi un mecanism explicativ.

Îmbătrânirea cerebrală nu poate fi evitată, dar comportamentele și stilul nostru de viață pot influența modul în care aceasta se desfășoară. Concluzia este clară: pentru a-ți menține creierul sănătos cât mai mult timp, somnul trebuie să fie o prioritate.

Vă recomandăm să citiți și:

Țările mai bogate risipesc mai multă mâncare per persoană

Femeile și lupta cu discriminarea din sistemul medical: Cum să-ți faci vocea auzită

Un studiu dezminte categoric liberul-arbitru: Ce dictează acțiunile noastre din fiecare zi?

Aliatul din bucătărie pentru sănătatea metabolică și tensiunea arterială