Fragmentele de bacterii din creier ar putea influența somnul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Somnul este una dintre nevoile fiziologice esențiale pentru supraviețuire, alături de hrană, apă și aer. Totuși, somnul este influențat de factori sociali, de mediu și personali, iar un studiu recent sugerează că poate fi afectat și de fragmentele de bacterii din creier.

Fragmentele de bacterii din creier ar putea influența somnul. Până de curând, specialiștii considerau puțin probabil ca microbii din intestin să influențeze direct reglarea fiziologică a somnului. Însă studiul recent arată că fragmente de perete celular bacterian, în special peptidoglican, au fost depistate în zone precum trunchiul cerebral, bulbii olfactivi și hipotalamusul. Peptidoglicanul este o structură rigidă care le oferă bacteriilor forma; fără el, acestea s-ar comporta ca niște mici baloane cu apă.

Cercetarea sugerează că nivelul acestor fragmente bacteriene din creier crește în perioadele de privare de somn sau când ritmul somnului este perturbat, ceea ce indică o posibilă legătură între microbiota intestinală și calitatea somnului.

Ce au descoperit oamenii de știință despre influența pe care o au fragmentele de bacterii din creier asupra somnului?

Studiul a fost realizat pe nouă șoareci masculi, ținuți într-un ciclu de lumină-întuneric de 12 ore. Pe parcursul a 48 de ore, cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală în timpul somnului. Ulterior, animalele au fost eutanasiate, iar diferite regiuni ale creierului au fost analizate separat pentru nivelurile de peptidoglican.

Chiar dacă studiul este riguros, el prezintă limitări importante: folosește doar animale, doar masculi, iar rezultatele din cercetarea microbiotei la șoareci se traduc slab în context uman. De exemplu, un studiu celebru din 2006 a arătat că șoarecii colonizați cu microbiota provenită de la șoareci obezi acumulau mai multă grăsime decât cei colonizați cu microbiota de la șoareci slabi. Totuși, transplanturile similare realizate la oameni obezi nu au dus la scădere în greutate. Experimentele pe animale pot sugera mecanisme, dar nu prezic întotdeauna reacțiile organismului uman, punctează ScienceAlert.

Cercetarea actuală asupra somnului ignoră, de asemenea, femelele, o absență care lasă neexplorată aproape jumătate din populație. Așadar, cât de mult contează ce se întâmplă în intestinul șoarecilor în raport cu somnul uman?

Axa intestin-creier

Creierul este considerat steril și protejat de bariera hemato-encefalică, care împiedică pătrunderea microbilor și a multor molecule. Nu există dovezi că ar exista un microbiom al creierului, însă fragmente bacteriene precum peptidoglicanul pot fi detectate, fiind suficient de mici pentru a trece prin barierele organismului. Permeabilitatea barierelor organismului crește în situații precum privarea de somn, inflamația, îmbătrânirea sau efortul intens, ceea ce le poate permite fragmentelor microbiene să ajungă în sânge și să circule în organism.

Relația microbiotei cu creierul, așa-numita axă intestin-creier, este tot mai studiată, dar majoritatea cercetărilor provin din experimente pe rozătoare, cu puține dovezi aplicabile direct oamenilor. Pentru o înțelegere reală ar fi necesare studii clinice extinse pe oameni, ceea ce implică investiții majore.

„Deocamdată, în lipsa acestor date, rămâne clar doar că interesul științific și public pentru legătura dintre microbiologie și neuroștiințe este în creștere. Este posibil ca abia acum să începem să înțelegem cât de interconectat este corpul uman”, scrie Lewis Mattin, lector în Științele Vieții la University of Westminster (Anglia).

Studiul a fost publicat în Frontiers in Neuroscience.

Vă recomandăm să citiți și:

Prima vizită la dentist: ce trebuie să știe părinții și cum pot transforma experiența într-una pozitivă

Anestezia generală la copii: când este cu adevărat necesară și cum poate fi făcută în siguranță

Cea mai promițătoare terapie împotriva bolii Alzheimer pare să nu funcționeze

Știința răspunde clar și răspicat: De ce este atât de greu să slăbim?