Timp de decenii, modelul convențional al repausului nocturn era simplu: cu cât activitatea creierului este mai scăzută, cu atât starea de relaxare este mai bună. Faza de somn cu undă lentă, caracterizată prin activitate electrică rară și sincronizată, lipsă de conștiință și funcții cognitive reduse, era considerată ideală. În schimb, visele apar în etapa REM, când creierul este aproape la fel de activ ca în veghe. Se deducea astfel că, paradoxal, visul indica o stare de odihnă inferioară. Acest model a fost acum pus sub semnul întrebării.
Un studiu realizat de specialiștii de la IMT School for Advanced Studies Lucca, publicat în PLOS Biology, arată că visele vii și imersive îmbunătățesc percepția calității nopții, nu o degradează. Au participat 44 de adulți sănătoși, monitorizați cu electroencefalograma în timp ce dormeau în laborator. Aceștia au fost treziți în mod repetat pe parcursul a patru nopți și întrebați ce au experimentat și cât de satisfăcător a fost somnul.
Din peste 1.000 de treziri, s-a observat că oamenii au raportat cea mai bună calitate a somnului nu doar atunci când nu au avut nicio experiență conștientă, ci și după vise detaliate și plastice. Pe de altă parte, gânduri haotice și senzații vagi, o conștientizare difuză a trecerii timpului, fără un conținut clar, erau asociate cu percepția unui somn mai slab.
Nu toate experiențele mintale din somn se simt la fel. Contează foarte mult calitatea lor, în special cât de intens sunt trăite, a explicat Giulio Bernardi, profesor de neuroștiință și autor principal al studiului. Asta sugerează că visul poate remodela felul în care creierul interpretează propria activitate: cu cât este mai viu și mai captivant, cu atât somnul pare mai satisfăcător.
În plus, visele bizare, emoțional încărcate și extrem de clare erau corelate cu senzația unui repaus mai profund, pe când reflecțiile abstracte sau meta-conștiente duceau la impresia unui somn mai ușor. De exemplu, un vis în care alergi, interacționezi sau trăiești o situație palpabilă, aproape realistă, are șanse mai mari să fie urmat de o stare de refacere. În schimb, acele momente în care doar „plutești” printre gânduri, fără un fir narativ sau cu conștiința că visezi, lasă impresia unui somn mai superficial.
Cercetătorii au identificat și un fenomen aparent paradoxal: deși marcatorii fiziologici ai nevoii de somn (activitate cerebrală specifică, „presiunea” de a dormi) scădeau treptat pe parcursul nopții, participanții raportau că se simțeau mai odihniți. Cum se poate asta? Această descoperire ar putea clarifica de ce unii se simt proaspeți după doar cinci ore, în timp ce alții sunt epuizați după opt. Diferența ar putea ține de calitatea și intensitatea viselor.
Schimbarea coincidea cu faptul că experiențele onirice deveneau tot mai intense. Acestea apăreau mai ales spre dimineață, tocmai când organismul are nevoie biologică redusă de somn, iar visul părea să mențină senzația de repaus profund. Altfel spus, visele acționează ca un mecanism de protecție, ancorează mintea într-o lume interioară și o izolează de stimuli externi, precum zgomotele, chiar și atunci când trupul începe să se pregătească de trezire.
Studiul sugerează că medicii ar putea lua în calcul și conținutul viselor. Pacienții cu insomnie sau cu stare nesatisfăcătoare după somn spun adesea că nu s-au odihnit, chiar dacă datele obiective, precum numărul de ore dormite, indică contrariul. La începutul secolului XX, Freud spunea că visele sunt „păzitorii somnului, nu perturbatorii lui”. După peste un veac, știința modernă pare să-i dea dreptate.
Prin urmare, dacă te-ai trezit vreodată dintr-o experiență onirică intensă și te-ai simțit revigorat, nu e întâmplător. E una dintre căile prin care mintea își asigură recuperarea.
Surse:
https://www.sciencedaily.com/releases/2026/03/260326011458.htm
https://www.popsci.com/health/vivid-dreams-brain-sleep/
https://journals.plos.org/plosbiology/article?id=10.1371/journal.pbio.3003683
Visele ar putea deține secretul unui somn mai profund și mai odihnitor
Cum au încercat oamenii să înțeleagă visele: de la zei la Freud și neuroștiință
Test de cultură generală. Oamenii visează color sau alb-negru?
Ceva ciudat se întâmplă cu visele atunci când renunți la cafea