Prima pagină Timp Liber

Reviste

Daniel Nicolescu 06.09.2008 | ● Vizualizări: 20
Reviste      reviste + zoom
Galerie foto (1)

Texte de Daniel Nicolescu

Si uriasii mor…

BBC History Magazine, vol. 9, nr. 5, mai 2008
Sub titlul Crime Special, revista deschide o ancheta pasionanta privind moartea unor personaje istorice de faima. Uitand o clipa de „dispretul“ generic al istoricului pentru „mistere“ si detalii care nu au legatura cu fresca sociala si economica a trecutului, Frank McLynn se transforma in Sherlock Holmes si, deocamdata, se ocupa doar de sase lideri si de conditiile bizare ale mortii lor. Dupa un strasnic banchet in Babilon, in anul 323 i.Hr., Alexandru cel Mare a cazut brusc la pat. Tocmai se intorsese din campania de-a lungul Indusului (in aria actualului Pakistan), unde trupele sale refuzasera sa-l mai urmeze spre Rasarit. Convulsii, delir, o sete cumplita insotita de halucinatii au inceput sa nu-i mai dea pace. Cauzele acestui amalgam de stari? Cel mai des au fost invocate malaria, intoxicatia alcoolica si un virus care prolifera in zona Nilului. Pornind de la informatia potrivit careia trupul lui Alexandru nu a prezentat nici o urma de descompunere timp de sase zile dupa momentul incetarii din viata (ceea ce ar fi putut insemna prezenta unei substante toxice in organism), istoricul lanseaza o ipoteza care pana acum nu a fost luata in calcul: uciderea prin otravire. Nu mai ramane decat sa descoperim ucigasul. Printre posibilii candidati, in capul listei se afla Antipater, regentul lui Alexandru in Macedonia. In privinta lui Iulius Cezar, nu felul in care a fost omorat este pus in cauza, ci insasi atitudinea imparatului in fata mortii. Era oare posibil ca un om cu viclenia si intelepciunea lui sa mearga in Senat fara garzi de corp? McLynn sustine ca, din cauza epilepsiei, imparatului ii disparuse pofta de viata si putinta de se controla fizic, asa ca a ales deliberat locul si ceasul mortii sale. Prin urmare, s-a dus in Senat stiind ca va fi ucis si ca o asemenea moarte sangeroasa nu avea decat sa aduca beneficii mostenitorilor sai. In acelasi stil detectivistic, urmeaza anchetele asupra lui Napoleon (otravit lent de agentii francezi), Abraham Lincoln (impuscat de Serviciile Secrete ale sudistilor), Stalin (otravit pentru a preintampina izbucnirea celui de-al treilea Razboi Mondial) si, in sfarsit, JFK (ucis, se pare, la comanda Mafiei).

Cat de topiti suntem dupa Groenlanda?

Nature, nr. 452, aprilie 2008
„Daca gheata de acum se va topi, fie si fara incalzirea globala indusa de oameni, evolutia climei nu va ingadui refacerea ei. Gheata este o relicva, ramasa aici din adancurile timpului. Iar relicvele sunt deosebit de fragile.“ In Groenlanda se afla a 20-a parte din gheata lumii, iar daca aceasta se va topi, nivelul oceanului planetar va creste cu circa 7 metri. In decursul ultimelor patru veri, Groenlanda a pierdut circa 490 de miliarde de tone de gheata anual. Cifra este ingrijoratoare (anul 2007 a reprezentat o culme a dezastrului), iar oamenii de stiinta s-au concentrat asupra fenomenului,  punand la lucru 54 de statii GNET capabile sa monitorizeze stratul de gheata si sa ingaduie alcatuirea unui plan de actiune coerent.

Mumiile nisipurilor

Sciences et Avenir, nr. 735, mai 2008
Revista publica, in premiera mondiala, extraordinarele fotografii ale unor mumii descoperite in inima Desertului Takla-Makan de o echipa mixta (franco-chineza) de arheologi. Remarcabil este faptul ca fetele raposatilor au trasaturi „europoide“. Datand de pe la anul 2000 i.Hr., necropola celor o mie de mumii, Xiaohe, a fost descoperita in 2003, de catre arheologul chinez Idriss Abdurussul. Spatiile tombale sunt surplombate de niste stalpi. La baza celor pictati cu rosu, sapaturile au dat la iveala sicriele unor femei, in vreme ce la poalele celor marcati cu negru, au fost descoperite corpurile unor barbati. Una dintre cele mai ciudate mumii descoperite vreodata in lume este cea a unei femei cu caciula alba, de fetru. Fata acestei femei cu parul lung si roscat, in varsta de 4.000 de ani, pare acoperita cu ceara, iar podoabele care o insotesc sunt absolut intacte, fara fisuri sau alterari cromatice.

Reviste de altadata

Tratarea si decontul transporturilor militare
Buletinul Cailor Ferate Romane, anul V, nr. 12, iunie 1916

Un periodic rareori plictisitor, cu aparitii la 1 si 15 ale fiecarei luni, a fost Buletinul CFR. Parcurgerea lui emotioneaza ca o culegere de documente, fiecare pagina insemnand – la propriu – un crampei de istorie. Istorie factuala, nu interpretata, un fel de fotografie realizata din cuvinte, asa incat ai impresia ca rasfoiesti un album cu imagini. Privita din acest unghi, alegerea unui articol-instructiune pentru a fi „comentat“ este o sarcina dificila, subiectivismul inclinand steagul in fata intamplarii. De aceea, am optat pentru un an anume – 1916 si o luna anume – iunie (care coincide cu aparitia numarului 5/2008 al revistei DESCOPERa). Este luna presiunii maxime exercitate de capeteniile Antantei si ale Puterilor Centrale asupra lui Ion. I.C. Bratianu pentru a-i determina decizia. In fapt, seful PNL decisese, dar voia clauze de tratat precise.

In paralel cu tensiunea de la varf, stafia razboiului bantuia deja prin institutiile tarii. Avand in vedere intrarea inevitabila in razboi, conducerea Cailor Ferate a emis un numar de instructiuni. Cea mai interesanta se referea la tratarea si decontul transporturilor militare – complicata, dar extrem de precisa. Pentru lamurire, prezint un fragment: „Un detasament de cel putin 20 de oameni, sub comanda unui ofiter sau a unui grad inferior, cu caii si materialul ce-i insotesc, daca prezinta la casa de bilete foaia de drum sau ordinul de miscare, transportul se face gratuit, eliberandu-se in schimbul foaiei de drum sau ordinului de miscare un buletin de transport.“ Daca la Paris, Moscova si Berlin se considera ca Romania doarme, realitatea era cu totul alta.

de Emanuel Badescu
Tag-uri: reviste