Dieta oamenilor din Paleolitic nu era chiar așa cum s-a crezut până acum

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Moda dietelor vine și trece, dar unele rămân în atenție mai mult decât altele. Un exemplu este așa-numita „dietă Paleo”, care, după cum sugerează numele, încearcă să imite dieta oamenilor din Paleolitic, care ar fi fost bogată în proteine și săracă în carbohidrați. Totuși, noi cercetări sugerează că cel puțin unii oameni paleolitici au trăit în principal pe baza dietelor cu plante și doar ocazional consumau carne.

Cercetările sugerează că strămoșii noștri din Epoca de Piatră din nordul Africii aveau diete bazate pe plante cu mii de ani înainte de apariția agriculturii în regiune.

Ca în multe alte încercări de reconstrucție a aspectelor evoluției umane, dieta Paleo este o simplificare excesivă bazată pe presupuneri, conjecturi și mitologie modernă. Deși există diete efemere mult mai nesănătoase, ideile care stau la baza opțiunii Paleo, cele bazate pe oamenii antici, sunt mai dubioase.

Care era dieta oamenilor din Paleolitic?

Cei care cred în dieta Paleo adesea recomandă meniuri „ancestrale” specifice care combină necesitatea unor anumite niveluri de activitate fizică cu procentaje variabile de puțini carbohidrați și niveluri mai ridicate de proteine și grăsimi. Aceste diete sunt de obicei bazate pe observații ale oamenilor moderni care au stiluri de viață de semi-vânător-culegător, dar sunt ele reprezentative pentru ceea ce au mâncat oamenii din Epoca de Piatră și din Paleolitic?

Descoperirile din acest studiu se adaugă la corpul în creștere de dovezi care ar sugera contrariul.

În această lucrare, cercetătorii au examinat rămășițele animale și umane găsite la situl arheologic Taforalt din Maroc, Africa de Nord, care datează din Epoca de Piatră Târzie. Ei au dorit să înțeleagă cât de multă carne, pește și plante conținea dieta oamenilor din Paleolitic.

Deși acești oameni consumau și carne, dieta lor consta în principal din plante, probabil în cantități mari de nuci și cereale bogate în amidon. Aceste două alimente, spun autorii, ar fi putut fi stocate pentru vremuri mai grele.

Aceste constatări nu numai că pun la îndoială presupunerile încorporate în dieta Paleo, ci și înțelegerea noastră despre apariția agriculturii, notează IFL Science.

Agricultura

Până în prezent, multe dintre cunoștințele noastre despre trecerea la practicile agrare provin din cercetările din Asia de Vest. Conform acestora, spre sfârșitul erei pleistocene (în jur de acum 14.000-11.000 de ani în urmă), vânătorii-culegători natufieni care trăiau în regiunea Levantului au învățat să exploateze plantele sălbatice într-o măsură care i-a determinat să le cultive și apoi să le domesticească.

Odată cu această nouă abilitate a apărut o schimbare în diete, care ar fi putut fi determinată de mai mulți factori, inclusiv de dispariția speciilor mari de vânat și disponibilitatea mai mare de plante comestibile în mediu.

Cu toate acestea, încă există multe aspecte pe care nu le cunoaștem despre această perioadă de tranziție importantă în evoluția umană. După cum explică cercetătorii în studiul lor, „în ultimii ani, oamenii de știință au devenit tot mai interesați de faptul dacă iberomaurienii, o populație cu unele conexiuni genetice cu natufienii, au prezentat schimbări care au precedat tranziția la agricultură în Africa de Nord”.

Iberomaurienii au locuit în Africa de Nord în perioada târzie a Pleistocenului. Cele mai vechi dovezi ale existenței lor sunt găsite într-un sit din Tamar Hat și datează de acum aproximativ 25.000 de ani. În contrast, rămășițele găsite la situl Taforalt datează cu între 15.077 și 13.892 de ani în urmă.

Dieta oamenilor din Paleolitic conținea preponderent plante

Cercetătorii au folosit abordări izotopice pentru a analiza proporțiile de carne, pește și plante din dieta oamenilor din Paleolitic. Deși acești oameni consumau carne, la fel și copiii înțărcați, aceștia consumau în principal plante, și o făceau într-un moment anterior introducerii agriculturii în regiune.

Cu toate acestea, spre deosebire de situația din Orientul Apropiat, dependența de plante la Taforalt nu a condus la dezvoltarea cultivării plantelor. Astfel, autorii susțin că agricultura nu este neapărat o consecință a exploatării plantelor sălbatice. Dar dependența de aceste alimente, în special de nuci și cereale, ar fi putut duce la un grad mai mare de sedentarism.

Totuși, după cum subliniază echipa, este necesară mai multă muncă înainte să poată fi trase concluzii mai ample, declarând că „este crucial să recunoaștem că sunt necesare investigații mai cuprinzătoare pentru a înțelege pe deplin aceste constatări și implicațiile lor”.

Chiar și așa, aceste dovezi demonstrează că credințele noastre despre oamenii străvechi și dietele lor rămân o întrebare deschisă. Poate este mai bine să avem o minte deschisă înainte de a începe să prescriem stiluri de viață bazate pe presupuneri înguste despre trecutul îndepărtat.

Studiul este publicat în jurnalul Nature Ecology & Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Un delfin uriaș trăia în apele Amazonului cu 16 milioane de ani în urmă

Fosilele au scos la lumină existența unui strămoș misterios al crocodililor

Bărcile din Neolitic erau surprinzător de sofisticate și de moderne

Cea mai veche reptilă marină cu gât lung