Prima pagină Cultura

Moartea misterioasă a geniului Eminescu sau cine a vrut să îl facă nebun?

06.15.2017 | ● Vizualizări: 69943

În data de 15 iunie 1889, a încetat din viaţă Luceafărul poeziei româneşti, poetul Mihai Eminescu.

Născut Mihail Eminovici, poetul este considerat cel mai important reprezentant al literaturii romantice din România. Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea şi a lucrat ca redactor la "Timpul". A debutat la vârsta de 16 ani cu poezia "De-aş avea" în revista "Familia". (n. 15 ianuarie 1850).

La prima vedere, pare greu de crezut ca tocmai Eminescu, marele poet national, sa faca subiectul uneia dintre cele mai mari conspiratii nationale, ale carei interese si implicatii depaseau la acea vreme granitele tarii noastre. Nu exista nicio indoiala asupra valorii operei eminesciene, fie ca vorbim despre poezie, fie ca vorbim despre proza. Insa cat de multe lucruri stim noi, romanii, despre activitatea jurnalistica a lui Eminescu?

Cine este Eminescu?

Din articolele lui Eminescu scrise in perioada in care profesa ca redactor pe la diferite ziare, dar mai ales din vremea in care ocupa functia de redactor-sef la ziarul conservatorilor, Timpul, transpare nu numai o mare putere de analiza, un spirit critic si intrasingent, neiertator cu cei corupti si lacomi, dar mai ales, spiritul scrierilor sale aduce in lumina reflectoarelor un mare nationalist. Acesta va face tot ceea ce ii sta in puteri pentru a-i sustine pe moldoveni si pe ardeleni, care luptau, separat, impotriva marilor puteri care se pregateau sa ii absoarba, va crea o societate secreta, va ignora toate avertismentele primite de la apropiati, si se va intoarce chiar si impotriva conducerii Partidului Conservator si, implicit, a lui Maiorescu. Tocmai acest nationalism si patriotismul sau aproape naiv in acel context politic aveau sa-l piarda. Informat asupra a ceea ce i se pregatea, Eminescu nu a incetat sa lupte pana la sfarsit.

Ce informatii au parvenit generatiilor urmatoare de elevi si de studenti despre cel mai mare poet al Romaniei? Stim ca Eminescu este poetul national, si in acelasi timp, grad de comparatie absolut (mai toti marii poeti romani sunt pe locul 2 dupa Eminescu. Locul 3 nu exista). Stim ca a innebunit brusc la varsta de 33 de ani, doar pentru a se stinge cativa ani mai tarziu intr-un ospiciu, si (cu perdea) ca suferea de sifilis. Insa stim prea putine despre activitatea lui jurnalistica (care are marele merit de a-l releva pe Omul Eminescu, fata de Visatorul Eminescu, asa cum ne parvine din poeziile sale), si stim si mai putine lucruri despre contextual politic din acea perioada, care a jucat un rol major nu numai in viata lui Eminescu, ci si in scenariul mortii lui. La 126 de ani de la moartea lui Eminescu, o multime de informatii surprinzatoare ies la suprafata, informatii de natura sa zugraveasca in alte culori epoca si situatia jurnalistului politic, care departe de a fi "bietul", reprezenta tinta unor puteri interne si internationale.

Abia la reanalizarea in urma cu cativa ani a autopsiei de catre doctoral Vladimir Belis, specialist in medicina legala, si a doctorului Ovidu Vuia, neuropsihiatru, s-a dovedit ca bolile lui Eminescu nu erau decat simple fabulatii, o modalitate de a acoperi necesitatea suprimarii acestuia. Dupa un studiu care s-a intins pe parcursul catorva ani, dr. Ovidiu Vuia scrie: "Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari in domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut dementa paralitica". Creierul sau, in greutate de 1490 de grame, "uitat" ulterior la soare avea sa fie dovada falsitatii diagnosticului de sifilis, intrucat aceasta boala consuma materia cerebrala.

Citeşte continuarea în "Eminescu - moartea misterioasa a unui geniu, A fost o 'modalitate de a acoperi necesitatea suprimarii acestuia' "

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 15 iunie:

763 - î Ch - Prima menţiune a unei eclipse totale de Soare.

1754 - Prokop Diviş, cercetător medic şi preot ceh, inventează paratrăsnetul, independent de invenţia lui Benjamin Franklin. Ca medic, este unul dintre promotorii electroterapiei.

1843 - S-a născut compozitorul norvegian Edward Grieg. Este cel mai de seamă muzician din şcoala naţională norvegiană şi unul din reprezentanţii de frunte ai muzicii romantice europene. (m. 4 sep 1907)

1848 - A avut loc, la Lugoj, cea de-a doua Adunare a românilor bănăţeni în cadrul Revoluţiei, care cereau recunoaşterea naţionalităţii române şi decideau constituirea unei armate româneşti şi numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan al acesteia.

1875 - S-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea de Geografie

1893 - S-a născut Ion Marin Sadoveanu, romancier, dramaturg, poet şi eseist, care-şi datorează consacrarea ca scriitor îndeosebi romanului "Sfârşit de veac în Bucureşti" (m. 2 februarie 1964)

1907 - S-au deschis lucrările celei de-a doua Conferinţe a Păcii, la care au participat reprezentanţii a 44 de state din Europa, Asia şi America; a fost încheiată o nouă Convenţie privind reglementarea pe cale paşnică a conflictelor internaţionale, document semnat şi de România.

1929 - A încetat din viaţă matematicianul Traian Lalescu, savant cu reputate contribuţii în domeniile matematicii pure şi aplicate, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale.

1977 - La Paris, a fost inaugurat "atelierul lui Brâncuşi", reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o construcţie separată de clădirea Muzeului de Arta Modernă.