Prima pagină Stiinta

Românca de 33 de ani care a ajuns în elita astronomiei după ce la 11 ani a emigrat în Canada: ''Există viaţă extraterestră'' - EXCLUSIV

Mihaela Stoica | 01.04.2016 | ● Vizualizări: 26670

În spatele tuturor descoperirilor ştiinţifice, ale cercetărilor şi inovaţiilor tehnologice, pe care cu toţii le admirăm şi care ne sunt utile în foarte multe cazuri, stau ani de muncă şi oameni.

Cei care aflăm despre ele, le folosim, le apreciem, le dezbatem sau le criticăm. Suntem prea puţini atenţi la oamenii din spatele lor. Oameni care îşi dedică ore întregi realizării lor, punând multă pasiune şi dăruire. În lumea mare a cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă, România are cu ce se mândri. Recent, o echipă de astronomi condusă de o tânără româncă a confirmat existenţa unei exoplanete similare cu Terra. Descoperă a vorbit cu Diana Dragomir, şefa echipei de cercetare, despre această descoperire, despre ce înseamnă să fii femeie - astronom, despre plecarea din România, despre realizările ei extraordinare, dar şi despre viaţa extraterestră.

Diana Dragomir are 33 de ani şi este exoplanetolog la Universitatea din Chicago. S-a născut în Bucureşti, unde a crescut alături de părinţii şi de sora ei până la vârsta de 11 ani, când au emigrat cu toţii la Montreal, în Canada.

''Părinţii mei au fost ingineri, dar au fost nevoiţi  îşi schimbe meseria. Prin sacrificiile lor, am avut şansa să  studiez fizica în  Canada, unde costul studiilor superioare e relativ scăzut faţă de Statele Unite'', a mărturisit ea într-un interviu acordat Descoperă

În 2005 şi-a luat licenţa în Fizică la Universitatea McGill din Montreal, iar trei ani mai târziu pe cea de Master. Diana Dragomir şi-a dorit dintotdeauna să lucreze în ştiinţă şi căuta un domeniu diversificat.  ''Am ales astronomia, şi în special studiul exoplanetelor, pentru că combină fizică, matematică, chimie, geologie şi uneori şi ceva biologie'', afirmă ea. În acest context, în mai 2013 a devenit doctor în astronomie la Universitatea British Columbia din Vancouver, Canada. După doctorat, a continuat să facă cercetare  în California, la Universitatea din California Santa Barbara şi Las Cumbres Observatory Global Telescope Network (LCOGT). Din 2015, lucrează în Departamentul de Astronomie şi Astrofizică al Universităţii din Chicago.

I-au trebuit câţiva ani ca să capete încredere

Munca Dianei presupune lucrul cu multe date de la telescoape spaţiale sau robotice, care se programează în avans şi observă cosmosul în mod automat. ''Câteva zile mai târziu obţin datele prin internet şi le analizez pe calculator. În general, astronomii nu lucrează în laborator. Nici nu purtăm halate albe. Şi dacă tot spargem stereotipuri, o să mai adaug că dormim noaptea şi muncim ziua, cu doar câteva excepţii pe an'', precizează ea.

Mărturiseşte că i-a luat câţiva ani ca să capete încredere în ea ca cercetător. ''Am avut noroc să găsesc mentori care m-au susţinut. Dar am şi observat cum alţi colegi astronomi, mai ales bărbaţi, par să aibă mai multă încredere în cunoştinţele lor deşi suntem la acelaşi stadiu în carieră. Urmându-le exemplul, cu timpul mi-am dat seama că sunt la fel de capabilă ca şi ei'', adaugă Diana Dragomir.

Super-Terra care îşi tranzitează steaua

La 33 de ani, românca plecată de 22 de ani din ţară, are un CV extrem de bogat, cu cercetări efectuate în cadrul unor universtităţi de prestigiu din Canada şi SUA, precum şi la NASA, descoperiri şi premii.

Cea mai dragă realizare a ei a reuşit-o după terminarea doctoratului, când a descoperit că o mică planetă, o super-Terra, îşi tranzitează steaua. ''De fiecare dată când trece între noi şi stea de-a lungul orbitei, blochează un pic din lumina stelei. Exoplanetele care tranzitează oferă mai multe posibilităţi de cercetare decât cele care nu sunt aliniate în acest fel. Exoplaneta a cărei tranziţie a fost descoperită prin munca mea este una dintre doar două sau trei mici planete cunoscute de astronomi până acum care pot fi studiate în mod foarte detaliat. Printre altele, îi putem observa atmosfera cu telescopul Hubble, ca să descoperim ce molecule conţine'', explică astrofizicianul român.

Recent, o echipă de astronomi, condusă de dr. Diana Dragomir, au oferit detalii extrem de importante despre o exoplanetă de mărimea lui Neptun şi de patru ori mai mare decât Pământul, pe care au denumit-o GJ 347Ob. Exoplaneta a fost descoperită de o echipă de astronomi europeeni, acum trei ani.

Folosind doar telescoape mici din reţeaua LCOGT, de 1 şi 2 metri în diametru, Diana şi echipa ei au reuşit să detecteze lumina dispersată prin efectul Rayleigh în spectrul atmosferei acestei planete.
 
Aceste date sugerează că planeta are o atmosferă bogată în hidrogen, acoperită de o ceaţă care împrăştie lumina şi conferă planetei culoarea albastră.  Datele au fost obţinute de-a lungul a patru luni, iar analiza datelor a durat aproape un an.

''GJ 3470b este cea mai mică exoplanetă cu o astfel de detecţie până acum, şi este prima oară când observăm spectrul unei exoplanete cu telescoape atât de mici. Deşi probabil că nu există viaţă pe GJ 3470b, rezultatul nostru constituie o etapă importantă spre studiul planetelor din ce în ce mai mici, apropiindu-ne gradual de descoperirea unei alte planete ca a noastră'', afirmă cu încredere dr. Diana Dragomir.

Diana Dragomir

Vrea să inoveze noi strategii de cercetare cu telescoape la sol

În legătură cu proiectele pe care le derulează în prezent, aceasta precizează că continuă să caute planete în jurul stelelor care se află cât mai aproape de sistemul solar, deoarece ''aceste stele se văd mai strălucitoare din perspectiva Pământenilor şi planetele lor pot fi studiate mai uşor''.

În doi ani va fi lansat un nou telescop spaţial, numit TESS, care va putea detecta sute de planete mici, doar de 2-3 ori mai mari decât Pământul, şi multe chiar de mărimea Pământului. ''Un an mai târziu se va lansa telescopul JWST, cu care vom putea observa atmosferele acestor planete. Dar resursele acestor instrumente vor trebui împărţite între sute de astronomi în mai multe domenii, deci numai câteva dintre cele mai interesante planete vor putea fi observate. De aceea lucrez spre inovarea unor noi strategii de cercetare cu telescoape la sol, precum cele folosite pentru proiectul de mai sus, la care se poate avea acces mai uşor'', precizează cercetătoarea româncă.
 
Pe lângă atmosfere, este interesată şi de exoplanetele mici care se învârt foarte aproape de steaua lor. ''Nu se ştie cum aceste lumi, cu temperaturi depăşind 2000 grade Celsius şi unde un an durează mai puţin de o zi, au ajuns la a o distanţă atât de mică faţă de stea. Încerc să aflu dacă aceste planete infernale s-au format unde le găsim astăzi, ceea ce ar fi destul de greu de explicat din punct de vedere teoretic, sau dacă s-au format mai departe, ca planete gazoase, şi au migrat către stea, unde şi-au pierdut atmosfera din cauza căldurii extreme'', adaugă ea.
 
Diana Dragomir: Există viaţă extraterestră
 
Cercetări efectuate cu telescopul spaţial Kepler au arătat că aproape fiecare stea are cel puţin o planetă, iar galaxia noastră conţine miliarde de stele. În consecinţă, Diana Dragomir crede că există viaţă extraterestră în afara sistemului nostru solar. ''Din păcate nu vom putea ajunge la aceste planete în viitorul apropiat, deoarece distanţele sunt enorme. Doar între noi şi steaua cea mai apropiată - Proxima Centauri - sunt 39.900.000.000.000 de km şi chiar dacă am putea voiaja la o zecime din viteza luminii ne-ar lua peste 40 de ani ca să  ajungem până acolo.  Şi nici nu ştim dacă această stea are o planetă asemănătoare cu Pământul. În schimb, cu telescoape din ce în ce mai puternice sper ca în următoarele decenii vom putea observa semne de viaţă pe o exoplanetă'', crede aceasta.

La final, am întrebat-o pe astrofizicianul Diana Dragomir cum vede fericirea? ''Sănătatea, a mea şi a celor apropiaţi, este cel mai important element al unei vieţi fericite. Dar aproape la fel de important pentru mine este să am o meserie care mă pasionează. Nu aş suporta să petrec cel puţin opt ore pe zi într-un job care aduce doar bani şi nimic altceva. Meseria de cercetător în astronomie nu mă va face milionară, dar îmi petrec ziua la servici urmându-mi pasiunea. Din acest motiv, nu mă deranjează să fac ore suplimentare când e necesar şi nici să continui să mă gândesc la misterele universului chiar şi după ce ajung acasă''. mărturiseşte ea.

Îi încurajează pe toţi tinerii studenţi să-şi urmeze pasiunea, fie în ştiinţă sau orice alt domeniu. ''Femeile, în special, nu sunt întotdeauna îndreptate spre o carieră în cercetare, şi cu atât mai puţin către în fizică sau astronomie. Şi mie mi-a fost greu să îmi conving părinţii că pot avea un trai ca cercetător în astronomie, dar au înţeles cât de mult mă pasionează acest subiect iar acum îmi susţin alegerea. Sper ca în următorii ani să fiu înconjurată de la fel de multe colege ca şi colegi'', conchide ea.