Ce a fost, de fapt, Războiul de Iarnă?

Publicat: 11.12.2016

Cu doi ani înainte ca Uniunea Sovietică să lupte împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a dus bătălii sângeroase cu un alt adversar: Finlanda. În anul 1939, Stalin a dorit să îşi extindă influenţa în Europa de Est şi această dorinţă, alături de care a apărut teama unui atac german, a dus la decizia acestuia ca graniţa Rusiei cu Finlanda să fie mutată de-a lungul istmului Karelia, pentru a crea o zonă tampon în jurul oraşului Leningrad. Mai mult, intenţiona ca Peninsula Hanko, aflată pe teritoriul finlandez, să devină teritoriu rusesc pentru a construi o bază navală.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru a intra în posesia acesteia, Uniunea Sovietică era dispusă să ofere o parte din teritoriul sovietic, dar finlandezii au fost suspicioşi şi nu au acceptat acest lucru. Drept rezultat, pe data de 30 noiembrie 1939, după o serie de ultimatumuri şi de negocieri care nu au avut niciun succes, Armata Roşie a invadat Finlanda cu 500.000 de trupe.

Finlandezii au avut avantajul de a lupta pe propriul teritoriu şi, conduşi de generalul Marshal Carl Gustaf Mannerheim, aceştia au creat un sistem defensiv format dintr-o reţea de tranşee, buncăre şi fortificaţii de teren de-a lungul Istmului Karelia şi, astfel, au respins înaintarea tancurilor ruseşti. Trupele de schiori finlandezi au iniţiat atacuri rapide asupra trupelor sovietice izolate. Mai mult, lunetistul Simo Häyhä, la bază fermier, se pare că a ucis 500 de soldaţi sovietici.

Soldaţi finlandezi / Sursa: War History Online

Cu toate că rezistenţa în faţa trupelor Armatei Roşii a fost una dârză şi însemnată, finlandezii nu au putut să mai facă faţă armatei extrem de numeroase a sovieticilor, iar în februarie 1940 cei din urmă au iniţiat un nou atac violent şi au invadat sistemul defensiv finladez ce se afla de-a lungul Istmului Karelia. Extenuantă, armata finlandeză a cerut termenii păcii.

Tratatul ce a dus la încheierea Războiului de Iarnă îi forţa pe finladezi să cedeze 11% din teritoriu Uniunii Sovietice, dar şi-a menţinut independenţa. Cu toate acestea, victoria i-a costat scump pe sovietici, în timpul celor 3 luni Armata Roşie pierzând 300.000 de soldaţi, în comparaţie cu cazul finlandez, unde au murit 65.000. Acest eveniment a avut consecinţe importante în ceea ce priveşte derularea ulterioară a celui de-al Doilea Război Mondial, iar prestaţia slabă a Armatei Roşii l-a făcut pe Hitler să creadă că va fi capabil să o înfrângă, iniţiind atacul împotriva Uniunii Sovietice în luna iunie a anului 1941.

Sursa: History

Citeşte şi:

Soldatul care a luptat de partea a trei forţe diferite, împotriva unui singur inamic: sovieticii

Este războiul parte din natura umană?