Home » Natură » Ce au aflat cercetătorii despre „șoarecii de ghețari” care călătoresc în turmă prin Arctica

Ce au aflat cercetătorii despre „șoarecii de ghețari” care călătoresc în turmă prin Arctica

Ce au aflat cercetătorii despre „șoarecii de ghețari” care călătoresc în turmă prin Arctica
Sursa foto: Twitter @ruth_mottram
Publicat: 07.06.2020

Timp de zeci de ani, oamenii de știință au fost fascinați și captivați de mingile de mușchi, mici și pufoase, care se deplasează încet printre ghețarii din Arctica. Din fericire, acum știm mai multe despre acești „șoareci de ghețari” și modul în care călătoresc împreună.

GALERIE FOTO! 

Un nou studiu a analizat 30 de astfel de „șoareci de ghețari” pe ghețarul Root din Alaska. Cercetătorii au folosit brățări cu mărgele pentru a măsura mișcările micilor mingi de mușchi pe o perioadă de patru ani.

„Aceste conglomerații de formă ovală, compuse din pământ și mușchi, se găsesc doar pe suprafețele ghețarilor. Totuși, acestea oferă habitate vitale pentru colonizarea nevertebratelor”, scriu cercetătorii.

„Totuși, în ciuda dezvoltării și prezenței lor, nu există studii asupra mișcării lor de-a lungul anilor”, adaugă oamenii de știință.

Se pare că „șoareci de mușchi” primesc un imbold din partea micilor pietre sau impurități prezente în gheață, ceea ce duce la o acumulare de diferite tipuri de mușchi și sedimente.

Aceste mingi de mușchi au fost găsite pe doar câțiva ghețari din toată lumea. Se pare însă că au nevoie de condiții de mediu încă necunoscute pentru a începe să se formeze.

„Șoarecii de ghețari” care călătoresc în turmă

În timp ce cercetările anterioare au stabilit că aceste formațiuni se mișcă și se rostogolesc, noul studiu arată că acestea se mișcă împreună în direcții precise. Cel mai probabil, fiecare parte a formațiunii are parte de lumină solară la un anumit moment datorită modului prin care se deplasează, scrie ScienceAlert.

Bineînțeles, aceasta mișcare nu e chiar rapidă. Grupul de 30 de „șoareci de ghețari” a fost înregistrat deplasându-se cu o medie de 2.5 cm pe zi. Oriunde se duc, se pare că nu se grăbesc. Totuși, mișcarea este cumva coordonată.

Întreaga colonie se mișcă cu aceeași viteză și în aceleași direcții. Acele direcții și viteze se pot schimba pe parcursul a câteva săptămâni ”, spune glaciologul Tim Bartholomaus, de la Universitatea din Idaho.

„Ne-am întors an de an și am reușit să înțelegem cum de trăiesc aceste mingi de mușchi cinci, șase ani sau chiar mai mult”, adaugă glaciologul.

De asemenea, mingile acestea de mușchi reprezintă o sursă de nutrienți pentru organismele nevertebrate care trăiesc pe ghețari.

Cercetătorii vor să afle și motivul pentru care aceste formațiuni călătoresc în aceeași direcție pentru o anumită perioadă de timp, înainte să-și schimbe direcția cu totul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Păianjenii din Arctica devin carnivori

Arctica este afectată în mod disproporţionat de încălzirea globală

Animalele ar putea proteja Arctica de încălzirea globală

Particule de plastic cad împreună cu zăpada în Arctica

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia