ADN-ul moștenit de la neanderthali crește riscul de cancer și boli autoimune la oamenii moderni

Legăturile amoroase ale strămoșilor noștri neanderthalienii au lăsat urme adânci și ne influențează starea de sănătate chiar și în prezent

Potrivit unui nou studiu, ADN-ul omului de Neanderthal din genomul omului modern ar putea determina riscul apariției cancerului de prostată, bolilor autoimune și diabetului la unele populații.

• Cea mai veche artă botanică cunoscută dovedește o gândire matematică timpurie
• Ziua în care Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România

Când primii Homo sapiens au emigrat din Africa și au început să se răspândească pe teritoriile eurasiatice s-au întâlnit cu câțiva dintre verii noștri ancestrali, inclusiv denisovani și neanderthali. În timp ce ultimii au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani, a existat încă destul timp pentru interacțiuni sexuale, motiv pentru care mulți oameni moderni din afara Africii poartă cantități mici de ADN neanderthalian în genomul lor.

De exemplu, cercetările anterioare au indicat faptul că anumite gene neanderthaliene influențează susceptibilitatea europenilor pentru afecțiuni precum fibroza chistică și schizofrenie.

Cu toate acestea, impactul acestor gene antice asupra diferitelor populații umane a rămas în mare parte necercetat.

Asocieri între genele provenite de la omul de Neanderthal și starea de sănătate

Michael Dannemann, de la Universitatea din Tartu (Estonia), a analizat datele din Biobank Japan Project, cercetând în mod specific hărțile de asociere la nivelul genomului pentru 40 de boli diferite. Când a comparat datele japonezilor cu altele similare referitoare la un grup de britanici, Dannemann a remarcat o serie de asocieri, specifice asiaticilor, între ADN-ul neanderthalian și starea de sănătate, notează IFL Science.

De exemplu, trei variante cheie de gene antice, cunoscute ca polimorfisme mononucleotidice arhaice (aSNP), s-au dovedit a avea un impact direct asupra dermatitei, bolii Graves și artritei reumatoide în grupul japonez. Toate aceste afecțiuni au fost legate de procesele autoimune și s-au dovedit a fi semnificativ mai frecvente la persoanele care poartă aceste aSNP-uri speciale.

Interesant este că aSNP complet diferit a contribuit la riscul de apariție a dermatitei la grupul britanic, sugerând că ADN-ul neanderthalian afectează sănătatea mai multor populații umane, însă genele implicate exact diferă de la grup la grup.

Genele moștenite de la neanderthali cresc riscul pentru unele boli și oferă protecție pentru altele

Un singur aSNP a fost asociat cu un risc scăzut de cancer de prostată în cadrul eșantioanelor din Marea Britanie, în timp ce două polimorfisme mononucleotidice arhaice separate s-au dovedit a lucra împreună pentru a produce acest efect în rândul populației japoneze.

Acest aspect, deosebit de interesant, sugerează că ADN-ul moștenit de la neanderthali aduce atât avantaje, cât și dezavantaje, prin creșterea riscurilor pentru apariția anumitor afecțiuni și, în același timp, protecție împotriva altora.

Concluzia cercetătorului din Estonia este susținută de faptul că două aSNP-uri au fost identificate ca având o contribuție la apariția diabetului de tip 2 în rândul japonezilor, dintre care unul crește riscul de a dezvolta afecțiunea, în timp ce celălalt scade acest risc. Ambele gene antice sunt extrem de rare în rândul britanicilor, dar au un impact semnificativ în ratele de diabet din Japonia.

„Descoperirile mele arată că, deși ADN-ul neandertal din populațiile europene și asiatice diferă, ambele au variante care cresc riscul de boli autoimune, cum ar fi dermatita, boala Graves și artrita reumatoidă”, a explicat Dannemann.

Studiul care detaliază cercetarea a fost publicat în revista Genome Biology and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce am moştenit genetic de la strămoşul neanderthalian

Primii hibrizi ai oamenilor moderni au apărut în urmă cu 700.000 de ani

Descoperirea unui craniu strivit al unui Neanderthal ar putea schimba perspectiva asupra evoluţiei omului. FOTO

O fosilă scoate la iveală dovezi mult mai vechi ale plecării oamenilor din Africa. Migraţia Homo sapiens în Europa a avut loc mult mai devreme