Home » Știință » Mai multă brânză și o cantitate moderată de vin, zilnic, ar putea preveni demența mai târziu – studiu

Mai multă brânză și o cantitate moderată de vin, zilnic, ar putea preveni demența mai târziu – studiu

Publicat: 27.12.2020

Toată lumea știe vechea zicală conform căreia „un măr pe zi ține doctorul departe”, însă se pare că există și una nouă „brânza și vinul previn declinul cognitiv”. Cel puțin aceasta este concluzia unui studiu care a analizat rolul dietei în apariția și dezvoltarea demenței.

Studiul a fost efectuat timp de 10 ani pe 1.787 de adulți britanici, care la finalul cercetării, în 2016, aveau vârste cuprinse între 46 și 77 de ani. Inițial, fiecare participant a completat un test de inteligență, care i-a evaluat abilitățile de învățare și memorie la un anumit moment între 2006 și 2010. Au fost efectuate teste ulterioare din 2012 până în 2013 și din nou între 2015 și 2016, permițând cercetătorilor să urmărească modificările capacităților cognitive ale participanților pe o perioadă de zece ani.

În timpul acestei perioade, participanții la studiu au răspuns și la întrebări despre dieta lor, oferind informații despre aportul zilnic al 49 de tipuri diferite de alimente, inclusiv fructe, legume, pește, carne și lactate, dar și băuturi alcoolice precum vinul, berea și cidrul.

Brânza poate oferi protecție împotriva Alzheimer dacă nu prezinți risc genetic

După analizarea datelor, autorii studiului au observat că „aportul zilnic de brânză a prezis scoruri la testele de inteligență mult mai bune în timp”. De fapt, s-a constatat că brânza oferă o protecție semnificativ mai mare împotriva declinului cognitiv relaționat cu vârsta comparativ cu orice alt tip de alimente, deși acest efect a fost evident doar la persoanele fără antecedente ale bolii Alzheimer în familie.

O astfel de constatare indică faptul că brânza ar putea să nu împiedice demența în cazul celor care au o predispoziție genetică la afecțiune. Persoanele care nu prezintă risc genetic de dezvoltare a bolii pot beneficia substanțial din consumul zilnic al brânzeturilor, au precizat cercetătorii citați de IFL Science.

Deși nu pot spune care este cauza exactă, cercetătorii speculează că ar putea avea de-a face cu vitamina B12, calciul și anumite lactopeptide care se găsesc în brânză și care au fost asociate cu îmbunătățirea cogniției vârstnicilor. În plus, bacteriile prietenoase care sunt prezente în anumite brânzeturi pot modifica microbiomul intestinal, despre care se știe că comunică cu creierul și influențează atât starea de spirit, cât și cogniția.

O cantitate moderată de vin roșu poate reduce riscul de declin cognitiv

Totodată, autorii studiului au descoperit că o cantitate moderată de vin roșu consumată zilnic pare să reducă riscul declinului cognitiv pe fondul vârstei. Interesant este că acest efect s-a dovedit a fi mai puternic la persoanele cu antecedente în familie ale bolii Alzheimer decât la cei fără.

În timp ce oamenii de știință sugerează că această calitate neuroprotectoare a vinului roșu poate proveni din compușii antiinflamatori prezenți în această băutură, ei citează, de asemenea, un alt studiu care a legat aportul zilnic de bere de un risc mai mare de demență, sugerând că nu toate tipurile de alcool aduc beneficii cognitive.

Totodată, consumul de miel o dată pe săptămână pare să reducă riscul unei persoane de a suferi un declin cognitiv mai târziu în viață, deși o astfel de protecție nu este asigurată de alte tipuri de carne roșie.

Între timp, prea multă sare a fost identificată ca fiind un factor major al apariției demenței, dar numai la persoanele cu antecedente familiale de Alzheimer.

„În funcție de factorii genetici pe care îi purtați, unii indivizi par a fi mai protejați de efectele Alzheimer, în timp ce alții par să prezinte un risc mai mare. Acestea fiind spuse, cred că alegerile alimentare corecte pot preveni cu totul boala și declinul cognitiv”, a afirmat Brandon Klinedinst, om de știință american și autor principal al studiului publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou studiu a confirmat legătura „incontestabilă” dintre bacteriile intestinale și Alzheimer

Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer

Cercetătorii au descoperit o genă care reprezintă un factor major de risc în cazul Alzheimerului

Poluarea cu particule fine poate duce la o progresie mai rapidă a Alzheimerului

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record