Home » Știință » Mai multă brânză și o cantitate moderată de vin, zilnic, ar putea preveni demența mai târziu – studiu

Mai multă brânză și o cantitate moderată de vin, zilnic, ar putea preveni demența mai târziu – studiu

Publicat: 27.12.2020

Toată lumea știe vechea zicală conform căreia „un măr pe zi ține doctorul departe”, însă se pare că există și una nouă „brânza și vinul previn declinul cognitiv”. Cel puțin aceasta este concluzia unui studiu care a analizat rolul dietei în apariția și dezvoltarea demenței.

Studiul a fost efectuat timp de 10 ani pe 1.787 de adulți britanici, care la finalul cercetării, în 2016, aveau vârste cuprinse între 46 și 77 de ani. Inițial, fiecare participant a completat un test de inteligență, care i-a evaluat abilitățile de învățare și memorie la un anumit moment între 2006 și 2010. Au fost efectuate teste ulterioare din 2012 până în 2013 și din nou între 2015 și 2016, permițând cercetătorilor să urmărească modificările capacităților cognitive ale participanților pe o perioadă de zece ani.

În timpul acestei perioade, participanții la studiu au răspuns și la întrebări despre dieta lor, oferind informații despre aportul zilnic al 49 de tipuri diferite de alimente, inclusiv fructe, legume, pește, carne și lactate, dar și băuturi alcoolice precum vinul, berea și cidrul.

Brânza poate oferi protecție împotriva Alzheimer dacă nu prezinți risc genetic

După analizarea datelor, autorii studiului au observat că „aportul zilnic de brânză a prezis scoruri la testele de inteligență mult mai bune în timp”. De fapt, s-a constatat că brânza oferă o protecție semnificativ mai mare împotriva declinului cognitiv relaționat cu vârsta comparativ cu orice alt tip de alimente, deși acest efect a fost evident doar la persoanele fără antecedente ale bolii Alzheimer în familie.

O astfel de constatare indică faptul că brânza ar putea să nu împiedice demența în cazul celor care au o predispoziție genetică la afecțiune. Persoanele care nu prezintă risc genetic de dezvoltare a bolii pot beneficia substanțial din consumul zilnic al brânzeturilor, au precizat cercetătorii citați de IFL Science.

Deși nu pot spune care este cauza exactă, cercetătorii speculează că ar putea avea de-a face cu vitamina B12, calciul și anumite lactopeptide care se găsesc în brânză și care au fost asociate cu îmbunătățirea cogniției vârstnicilor. În plus, bacteriile prietenoase care sunt prezente în anumite brânzeturi pot modifica microbiomul intestinal, despre care se știe că comunică cu creierul și influențează atât starea de spirit, cât și cogniția.

O cantitate moderată de vin roșu poate reduce riscul de declin cognitiv

Totodată, autorii studiului au descoperit că o cantitate moderată de vin roșu consumată zilnic pare să reducă riscul declinului cognitiv pe fondul vârstei. Interesant este că acest efect s-a dovedit a fi mai puternic la persoanele cu antecedente în familie ale bolii Alzheimer decât la cei fără.

În timp ce oamenii de știință sugerează că această calitate neuroprotectoare a vinului roșu poate proveni din compușii antiinflamatori prezenți în această băutură, ei citează, de asemenea, un alt studiu care a legat aportul zilnic de bere de un risc mai mare de demență, sugerând că nu toate tipurile de alcool aduc beneficii cognitive.

Totodată, consumul de miel o dată pe săptămână pare să reducă riscul unei persoane de a suferi un declin cognitiv mai târziu în viață, deși o astfel de protecție nu este asigurată de alte tipuri de carne roșie.

Între timp, prea multă sare a fost identificată ca fiind un factor major al apariției demenței, dar numai la persoanele cu antecedente familiale de Alzheimer.

„În funcție de factorii genetici pe care îi purtați, unii indivizi par a fi mai protejați de efectele Alzheimer, în timp ce alții par să prezinte un risc mai mare. Acestea fiind spuse, cred că alegerile alimentare corecte pot preveni cu totul boala și declinul cognitiv”, a afirmat Brandon Klinedinst, om de știință american și autor principal al studiului publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou studiu a confirmat legătura „incontestabilă” dintre bacteriile intestinale și Alzheimer

Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer

Cercetătorii au descoperit o genă care reprezintă un factor major de risc în cazul Alzheimerului

Poluarea cu particule fine poate duce la o progresie mai rapidă a Alzheimerului

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Elon Musk a primit una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei
Elon Musk a primit una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro