Home » Știință » A fost descoperit mecanismul din spatele celor mai severe cazuri ale unei tulburări sangvine comune

A fost descoperit mecanismul din spatele celor mai severe cazuri ale unei tulburări sangvine comune

A fost descoperit mecanismul din spatele celor mai severe cazuri ale unei tulburări sangvine comune
Sursa foto: Pixabay
Publicat: 22.01.2021

Având o denumire aparent atât de complicată, am putea crede că deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6-PDH) este o afecțiune medicală rară și obscură, însă acest lucru este departe de a fi adevărat.

Aproximativ 400 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu riscul dezvoltării tulburărilor sangvine din cauza deficitului enzimatic. În timp ce unii oameni sunt asimptomatici, alții ajung să sufere de icter, iar în cele mai grave cazuri unele persoane pot dezvolta insuficiență renală.

Acum, o echipă de cercetători de la Laboratorul Național de Accelerare (SLAC) al Departamentului american de Energie a descoperit mecanismul ascuns din spatele celor mai severe cazuri de boală, anume un lanț rupt de aminoacizi care deformează forma proteinei omonime a bolii, G6PD. Oamenii de știință, coordonați de Soichi Wakatsuki, profesor la SLAC, și-au publicat cercetările în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

„O enzimă destul de importantă pentru corpul nostru”

Rolul enzimei G6PD pentru sănătatea noastră este deosebit de important. În cazul globulelor roșii, care livrează oxigen către alte celule, enzima ajută la îndepărtarea mai multor molecule de oxigen reactive chimic și potențial dăunătoare, iar apoi le transformă în apă și alte subproduse inofensive. Dacă proteina G6PD nu funcționează cum trebuie, globulele roșii încetează să funcționeze în mod corect și pot, în cele mai grave cazuri, să se rupă.

„Este o enzimă destul de importantă pentru corpul nostru”, a precizat Wakatsuki.

Cu toate acestea, medicii nu știu încă ce fel de tratament ar trebui să fie aplicat în cazul acestei boli, în special în cazul celor mai grave cazuri, cunoscute sub numele de clasa I. „În prezent, tratamentul pentru acești pacienți este transfuzia de sânge”, a declarat Daria Mochly-Rosen, autor senior al noului studiu și profesor la Universitatea Stanford.

Peste 190 de mutații pot duce la unele forme de deficit de G6PD

Cercetătorii au știut de zeci de ani că peste 190 de mutații diferite pot duce la unele forme de deficit de G6PD, elaborând structura enzimei obișnuite G6PD în diferite forme cu zeci de ani în urmă. De asemenea, Mochly-Rosen și colegii săi au identificat medicamente ce pot trata unele forme mai puțin severe ale bolii, denumite clasele II și III.

Pentru a înțelege mai bine afecțiunea medicală, Wakatsuki și colegii de la SLAC, Universitatea Stanford, Universitatea Tsukuba, din Japonia, și Universitatea din Concepción, din Chile, au început să studieze patru forme de G6PD asociate cu cele mai grave simptome.

Mecanismul prin care cele mai severe cazuri de deficit de G6PD funcționează la nivel molecular

Cercetătorii au descoperit că, deși mutațiile sunt departe de regiunea activă a G6PD, acestea rup legăturile dintr-un lanț de aminoacizi care ajută la stabilizarea proteinei. Acest lucru are un fel de efect de „domino” asupra întregii molecule. Oamenii de știință au confirmat aceste rezultate cu o serie de tehnici, precum simulări computerizate și microscopie crioelectronică, potrivit MedicalXpress.

Așadar, studiul arată pentru prima oară mecanismul prin care cele mai severe cazuri de deficit de G6PD funcționează la nivel molecular și ar putea ajuta cercetătorii să dezvolte noi medicamente pentru tratarea bolii.

„Putem începe să ne imaginăm ce fel de medicamente ar fi necesare. În cazul clasei I, am fost împotmoliți până când am descoperit acest indiciu”, au mai spus autorii studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și: 

Mecanismul care protejează „izvorul tinereții” al sângelui a fost descoperit de oamenii de știință

Neurologii au descoperit un mecanism molecular care permite formarea amintirilor

Cercetătorii au ”descifrat” mecanismul prin care leucemia supraviețuiește tratamentelor

Cercetătorii au identificat un mecanism care permite celulelor imunitare să controleze obezitatea

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record