Home » Știință » Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat

Misterul din jurul întunecării stelei Betelgeuse a fost rezolvat

Publicat: 21.06.2021

Astronomii afirmă că au elucidat misterul scăderii luminozității uneia dintre cele mai populare stele de pe cerul nopții.

Betelgeuse, o supergigantă roșie din constelația Orion, s-a întunecat brusc în decembrie 2019 – ianuarie 2020.

Unii astronomi au speculat că acest comportament era un indicator că steaua ar fi fost pe punctul de a exploda. Dar o echipă de cercetători care a utilizat date de la Very Large Telescope (VLT), din Chile, a afirmat că aproape sigur cauza a fost reprezentată de un nor uriaș de praf dintre Pământ și stea.

Steaua Betelgeuse este extrem de vizibilă pe cer, fiind reprezentată de un punct portocaliu amplasat în colțul din stânga sus al Orionului sau în dreapta jos, dacă vedeți constelația din emisfera sudică.

Fenomen nemaintâlnit pe Betelgeuse

Situată relativ aproape de Pământ, la o distanță de aproximativ 550 de ani-lumină, Betelgeuse este o stea variabilă semiregulată. În mod natural se luminează și se întunecă pe parcursul unei perioade de aproximativ 400 de zile.

Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 18 luni este ieșit din comun. Pierderea luminozității a fost mult mai mare decât în orice altă perioadă din trecut.

Astronomul Miguel Montargès și colegii săi au investigat evenimentul cu telescopul VLT al Observatorului European Austral (ESO), unul dintre cele mai puternice telescoape de pe Pământ, cu o rezoluție capabilă să înregistreze direct suprafața supergigantei Betelgeuse.

Cercetătorii au comparat imaginile înainte, în timpul și după scăderea luminozității stelei și au realizat unele modele pentru a vedea ce fel de comportament ar fi putut da naștere acestei situații.

De ce a scăzut luminozitatea supergigantei roșii

Au existat două idei dominante. Una era posibila existență a unui mare punct rece la suprafața stelei, deoarece se cunoaște că supergigantele roșii precum Betelgeuse au celule convective foarte mari, care pot provoca pete fierbinți și reci. A doua ipoteză era formarea unui nor de praf chiar în fața stelei, vizibil de pe Pământ.

Explicația pare să fie o combinație a celor două, a afirmat Emily Cannon de la KU (Katholieke Universiteit) din Leuven, Belgia.

„Ideea noastră generală este că a existat un punct rece pe stea care, din cauza scăderii temperaturii la nivel local, a determinat apoi condensarea gazelor evacuate anterior în praf”, a declarat ea pentru BBC News.

Potrivit acesteia, pata rece de la suprafață ar face ca steaua să nu ne mai pară atât de luminoasă, iar condensarea prafului ar contribui și mai mult la scăderea luminozității supergigantei.

Betelgeuse, de aproximativ 15-20 de ori mai mare decât Soarele

Betelgeuse este de aproximativ 15-20 de ori mai mare decât Soarele. Un obiect atât de mare poate să devină supernovă la un moment dat. Din această cauză astronomii au vrut să vadă dacă întunecarea lui Betelgeuse nu însemna și că era pe punctul de a avea o explozie spectaculoasă.

„Nu cred că acest eveniment înseamnă că Betelgeuse va deveni supernovă în curând, chiar dacă acest lucru ar fi incredibil de interesant și este o dorință de a mea”, a afirmat Emily Cannon.

Cercetătoarea afirmă că Betelgeuse este considerată o supergigantă roșie relativ tânără și probabil că mai are mult până să devină supernovă.

Cât timp ar putea dura? Zeci, chiar sute de mii de ani vor spune cei mai mulți astronomii. Când se va produce fenomenul va fi atât de uimitor încât va fi vizibil la lumina zilei.

Ultima supernovă observată în Calea Lactee, galaxia noastră, a fost Steaua lui Kepler, care a fost observată în 1604. Înregistrările astronomilor de atunci indică faptul că a fost vizibilă ziua timp de peste trei săptămâni.

Concluziile scăderii luminozității stelei Betelgeuse au fost publicate în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Betelgeuse nu e nici pe departe atât de mare pe cât se credea

10 descoperiri științifice pe care le-ai fi putut rata în anul 2020

O supernova a explodat în apropierea Pământului în urmă cu 2,5 miliarde de ani

Pământul călătorește prin rămășițele unor supernove antice

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record