Home » Știință » Sunetul aurorelor, un mister care a nedumerit omenirea sute de ani. Cât de adevărat este?

Sunetul aurorelor, un mister care a nedumerit omenirea sute de ani. Cât de adevărat este?

Sunetul aurorelor, un mister care a nedumerit omenirea sute de ani. Cât de adevărat este?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 01.01.2021

Este un mister care a nedumerit oamenii de-a lungul secolelor. Ar putea luminile fantastice ale aurorelor boreale să producă un sunet perceptibil?

Produse de interacțiunile particulelor solare cu molecule de gaz din atmosfera Pământului, aurorele apar de obicei în apropiere de polii planetei, acolo unde câmpul magnetic este cel mai pronunțat. Relatări despre aurore care produc un sunet sunt, totuși, destul de rare, iar oamenii de știință au negat aceste informații de-a lungul anilor.

Însă, un studiu finlandez din 2016 a susținut că a confirmat în sfârșit faptul că luminile nordice produc cu adevărat un sunet sesizabil de urechea umană. O înregistrare făcută de unul dintre cercetătorii implicați în studiu chiar susținea că a surprins sunetul făcut de luminile captivante la 70 de metri deasupra solului.

Totuși, mecanismul din spatele sunetului rămâne oarecum misterios, la fel ca și condițiile care trebuie să fie prezente pentru ca sunetul să fie auzit.

Sunetul aurorelor, subiectul unor dezbateri aprinse în primele decenii ale secolului XX

Sunetul aurorelor a fost subiectul unor dezbateri aprinse în primele decenii ale secolului XX, atunci când au apărut relatări despre sunetul care însoțea uneori luminile fascinante de pe cer.

Martorii vorbeau despre trosnituri aproape imperceptibile în timpul spectacolelor deosebit de violente ale luminilor nordice. La începutul anilor 1930, spre exemplu, mărturiile au început să apară în cotidianul The Shetland News din Insulele Shetland, asemănând sunetul luminilor nordice cu „o mătase care foșnește”.

Aceste povești au fost confirmate de mărturii similare din regiunile de nord ale Canadei și Norvegiei. Totuși, comunitatea științifică nu a fost convinsă, mai ales luând în considerare faptul că foarte puțin exploratori au susținut că au auzit aceste zgomote. Așadar, fizicieni și meteorologi renumiți au rămas sceptici, refuzând să dea crezare relatărilor despre sunetul aurorelor și considerându-le doar niște simple legende și iluzii auditorii.

Chiar și așa, cel mai important expert în aurore din secolul XX, Carl Størmer, a publicat mărturiile scrise de doi dintre asistenții săi care au susținut că au auzit aurorele, astfel adăugând un grad de legitimitate la volumul impresionant de relatări personale.

Mișcarea luminilor nordice influențează câmpul magnetic al Pământului

Răspunsul la acest mister a fost sugerat în 1923 de către Clarence Chant, un astronom canadian renumit. Acesta a argumentat că mișcarea luminilor nordice influențează câmpul magnetic al Pământului, astfel provocând schimbări în electrificarea atmosferei, chiar la distanțe semnificative.

Această electrificare produce un trosnet mult mai aproape de suprafața Pământului atunci când se întâlnește cu obiecte de la sol. Acest fenomen ar putea avea loc pe hainele sau ochelarii martorului sau chiar în obiectele din jur, cum ar fi brazii sau fațadele clădirilor.

Teoria lui Chant se potrivește cu multe dintre relatările despre sunetul aurorelor, fiind confirmată și de cazurile ocazionale despre mirosul ozonului în timpul apariției luminilor nordice, potrivit Live Science.

Cu toate acestea, studiul lui Chant din anii 1920 a trecut neobservat, fiind recunoscut abia în anii 1970 atunci când doi fizicieni au reanalizat istoria fenomenului. Astăzi, teoria lui Chant este acceptată de oamenii de știință, deși continuă să existe unele dezbateri despre modul exact în care funcționează mecanismul care produce sunetul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Imagini care te lasă fără cuvinte. Aurorele sau luminile polare, văzute de pe Stația Spațială Internațională

Un mister al aurorelor de pe Jupiter a fost în sfârșit elucidat după 40 de ani

Aurore ultraviolete, observate pentru prima oară în jurul unei comete

Strălucire misterioasă deasupra Europei, observată de astronauții Stației Spațiale Internaționale

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică