Un studiu schimbă modul în care ne gândim la rețelele cerebrale. Cum a evoluat creierul uman?

Creierul uman este organizat în rețele funcționale, regiuni ale creierului conectate între ele care comunică prin intermediul unor căi dedicate. Acesta este modul în care percepem simțurile, modul în care se mișcă corpul și modul în care suntem capabili să ne amintim trecutul sau să planificăm viitorul.

Această rețea este partea din creierul nostru conectată, responsabilă pentru gândirea abstractă și autodirijată. Atunci când procesăm informații senzoriale externe, rețeaua se dezactivează, iar atunci când se întâmplă mai puține lucruri în afara corpului nostru, aceasta se activează.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Nu s-a răspuns cu fermitate dacă aceeași rețea „de mod implicit” se găsește la mamiferele similare oamenilor, căci diferite studii au dus la concluzii diferite.

În cadrul unei colaborări internaționale, cercetătorii au comparat date de la oameni și de la primate pentru a răspunde la această întrebare, raportează MedicalXpress.

Descoperirea schimbă modul în care ne gândim la rețelele cerebrale

„În mod surprinzător, rezultatele noastre au arătat că la toate speciile, cu excepția oamenilor, zonele cerebrale care alcătuiesc rețeaua modului implicit implică două sisteme care nu sunt puternic conectate între ele”, a declarat Christos Constantinidis, profesor de inginerie biomedicală, neuroștiințe și oftalmologie.

„Aceste regiuni, una responsabilă pentru suprimarea evenimentelor externe și una pentru sarcini cognitive, par să fie legate doar recent în evoluție. Este posibil ca această legătură să fi facilitat capacitatea de gândire abstractă care a dus la evoluția rapidă a abilităților cognitive umane.”

Descoperirea neașteptată schimbă modul în care ne gândim la rețelele cerebrale. Modelele atipice de conectivitate între zonele creierului sunt semnături ale tulburărilor de neurodezvoltare și ale bolilor mintale.

Conectivitatea creierului și bolile mintale

Aceste afecțiuni reprezintă o problemă semnificativă pentru sănătate și societate, care afectează capacitatea indivizilor de a funcționa în mod sănătos în societate. Înțelegerea modului în care apar modelele neobișnuite de conectivitate cerebrală ar putea duce la o mai bună diagnosticare și tratare a acestor afecțiuni, susțin cercetătorii.

Următoarele etape ale acestei cercetări se vor concentra pe modul în care rețelele cerebrale se maturizează în mod normal în copilărie și adolescență și pe ceea ce nu merge bine în cazul bolilor mintale, multe dintre acestea apărând la începutul vârstei adulte, a spus Constantinidis.

Descoperirile au fost publicate în revista Cell Reports.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cum apare frica în creier? Cercetătorii au descoperit o nouă cale cerebrală 

O interfață creier-computer a ajutat o persoană cu sindromul „locked-in” să comunice

„Elixirul tinereții” este de fapt un acid. Cum ne menține creierul tânăr?

Iată cum repornește creierul uman după anestezie