Particulele de „colesterol bun” ar putea juca un rol în prevenirea Alzheimerului

Recomandările medicale caută să reducă afecțiunile cardiace punând accent pe nivelul de colesterol din sânge. Aici sunt incluse lipoproteine cu densitate joasă – LDL, cunoscute și drept „colesterol rău”, respectiv lipoproteine cu densitate înaltă – HDL, considerate a fi „colesterul bun”.

Un studiu arată o conexiune importantă între particulele bune de colesterol din lichidul cerebrospinal și sănătatea creierului. Cercetătorii de la Școala de Medicină Keck dim cadrul Universității California de Sud au prelevat mostre de fluid cerebrospinal de la persoane de peste 60 de ani și au măsurat cantitatea de particule HDL din fiecare mostră. Echipa a descoperit că o cantitate mai mare din aceste particule este asociată cu doi indicatori cheie și că ar putea avea efecte protectoare împotriva bolii Alzheimer.

• Astronomii au dezvăluit una dintre cele mai primitive stele descoperite vreodată
• Telescopul Webb a surprins o nebuloasă bizară în formă de creier

Un indicator a fost reprezentat de performanțe sporite la testele cognitive. Un alt indicator este dat de o circulație sporită în nivelul de fluid cerebrospinal a peptidelor numite beta amiloid 42, indică Eurek Alert. Cu toate că acestea determină Alzheimer atunci când se aglomerează la nivelul neuronilor, o concentrație mare în jurul creierului și coloanei vertebrale contribuie de fapt la diminuarea riscului dezvoltării acestei boli.

„Acest studiu prezintă pentru prima dată numărătoarea micilor particule HDL de la nivelul creierului”, spune Hussein Yassine, profesor asociat de medicină și neurologie la Keck. „Acestea pot fi implicate în degajarea și excreția acestor peptide care formează plăcile amiloide pe care le putem vedea la Alzheimer”.

Legăturile dintre HDL și sănătatea creierului

Studiul a fost publicat în  Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association. Cercetătorii au recrutat 180 de participanți sănătoși cu o vârstă aproximativă de 77 de ani și au analizat mostrele de plasmă din sânge și fluidul cerebro-spinal. Folosind o tehnică sensibilă cunoscuta drept mobilitate ionică, cercetătorii au putut identifica, număra și măsură mărimea particulelor individuale de HDL. Un subset de 141 de participanți au completat un set de teste cognitive.

Dintre participanții care au susținut aceste teste, aceia cu un nivel mai mare de particule mici HDL în lichidul cerebrospinal au performat mai bine, indiferent de vârstă, gen, educație sau dacă prezentau gena APOE4, care crește riscul pentru dezvoltarea bolii Alzheimer. Corelația a fost și mai puternică în cazul celor fără deficiențe cognitive. Aceste dovezi indică faptul că aceste particule ar putea deține secretele pentru tratarea afecțiunii din primele faze ale acesteia, înainte de instalarea declinului cognitiv.

Potențialul de prevenire a bolii Alzheimer

Echipa de cercetători a cercetat particulele HDL din creier pentru a înțelege mai bine multiplele feluri în care acestea contribuie la sănătatea creierului. Ele ajută la formarea tecilor care izolează creierul și celulele nervoase, astfel încât acestea să poată comunica mai bine între ele.

Acestea au și un rol în creșterea și repararea neuronilor. Aceste mai ajută și la prevenirea inflamării barierei dintre creier și sistemul sangvin, care poate determina degradarea cognitivă.

Dar spre deosebire de majoritatea particulelor HDL din sânge, cele din creier sunt mai mici și au nevoie de o proteină numită apolipoproteină E sau ApoE, pentru a-și îndeplini rolul. Cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer, gena ApoE, este o mutație sau variantă a acestei gene care codifică exact aceeași proteină.

Noi studii pentru o mai bună înțelegere a bolii

Yassine și echipa acestuia au început deja să studieze acest fenomen folosindu-se de microscopia electronică – proces prin care se pot captura imagini până la un nivel molecular – pentru a putea înțelege mai bine funcțiile și structura ApoE HDL.

„Oamenii încep să realizeze că există mult mai multe în spatele bolii Alzheimer cu debut tardiv”, spune Yassine. „Poate că este le fel de important de văzut cum lipidele interacționează cu amiloizii sau cum noile tratamente pot fi orientate în mai multe direcții”.

Vă mai recomandăm și:

Legătura dintre moțăiala din timpul zilei și Alzheimer. Iată ce arată un nou studiu

Muzica ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul uman

Utilizarea antibioticelor de către femeile de vârstă mijlocie, asociată cu declinul cognitiv ulterior

Biopsia cutanată poate ajuta la identificarea pacienților cu Parkinson