Home » Natură » Cum afectează zgomotul viața de pe fundul mării?

Cum afectează zgomotul viața de pe fundul mării?

Cum afectează zgomotul viața de pe fundul mării?
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 24.08.2022

Sunetele cu frecvențe joase stresează unele specii de crustacee, viermi și midii – cu potențiale consecințe profunde asupra ecosistemelor marine.

Oceanele au propriul lor peisaj sonor unic. Multe organisme marine, de exemplu, folosesc sunetul pentru ecolocație, navigație sau comunicare. Cu toate acestea, în ultimele decenii, tot mai multe sunete cauzate de activitățile umane pătrund în ape. Un studiu realizat de Institutul Alfred Wegener prezintă acum dovezi că aceste sunete afectează unele nevertebrate care trăiesc în și pe fundul mării în așa fel încât funcțiile importante pe care acestea le asigură pentru ecosistemele lor pot fi afectate.

Nevertebratele, cum ar fi crustaceele, midiile și viermii, sunt ingineri ai ecosistemelor. Acestea modifică continuu sedimentele în care trăiesc prin săparea, hrănirea, aerisirea și fertilizarea cu excrementele lor.

Aceste activități sunt esențiale pentru ciclul nutrienților în ocean, permițând stocarea carbonului din materia organică moartă în fundul mării și reciclarea nutrienților.

Sunetele cu frecvențe joase stresează unele specii marine

Temperaturile în creștere, acidificarea oceanelor și poluanții supun organismele din ecosistemele marine unui stres tot mai mare. În ultimele decenii, zgomotele cauzate de activitățile umane au contribuit, de asemenea, din ce în ce mai mult la această problemă, afectând comportamentul, căutarea hranei sau comunicarea animalelor marine.

Sunetele produse de exploziile și de extracția resurselor răsună în oceane, alături de zumzetul puternic al navelor de marfă și al ambarcațiunilor de agrement.

O echipă de cercetători de la Institutul Alfred Wegener, Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine (AWI) din Bremerhaven a demonstrat acum, într-un studiu publicat în revista Environmental Pollution, că aceste sunete stresează nu numai mamiferele marine, ci și nevertebratele.

,,Am investigat modul în care crustaceele, midiile și viermii de pe fundul mării răspund la zgomotele de joasă frecvență și cât de frecvent și intensiv sunt capabili să transforme și să descompună sedimentele în timpul expunerii la zgomot”, spune Sheng V. Wang din cadrul AWI. Zgomotul de joasă frecvență este un sunet cu frecvențe cuprinse între 10 și 500 de hertzi, iar în apă, aceste sunete pot fi transmise pe mai mulți kilometri.

Înțelegerea fenomenului, crucială pentru utilizarea durabilă a oceanelor noastre

În ciuda creșterii constante a poluării fonice cauzate de activitățile umane, se știu puține lucruri despre modul în care zgomotul afectează nevertebratele de pe fundul mării.

Pentru a contribui la completarea acestei lacune în cercetare, oamenii de știință de la AWI au studiat în laborator modul în care sunt afectate amfipodele, viermii și scoicile de undele sonore cu frecvențe cuprinse între 100 și 200 de hertzi.

,,După șase zile, am putut vedea clar că toate cele trei specii au răspuns la zgomot, chiar dacă aparțin unor grupuri foarte diferite de animale care nu au organe reale pentru auz”, spune ecologistul AWI, Dr. Jan Beermann.

Faptul că zgomotul suplimentar provocat de om ar putea împiedica nevertebratele de pe fundul mării să se cultive și să restructureze sedimentele poate afecta funcții importante ale ecosistemelor marine, de la aprovizionarea cu nutrienți până la disponibilitatea hranei pentru cei aflați mai sus în rețeaua trofică, cum ar fi peștii.

,,Abia începem să înțelegem cum anume funcționează procesele de zgomot aici. Cu toate acestea, înțelegerea acestui lucru este crucială pentru utilizarea durabilă a oceanelor noastre”, spune Beermann, potrivit EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință fac lumină asupra ciclului zi-noapte din ocean

Astronomii plănuiesc să ,,pescuiască” un meteorit din ocean cu un magnet imens

Nu există niciun „refugiu” pentru 12 specii oceanice esențiale din Coasta de Vest a Americii de Nord

De ce există atât de mulți giganți în adâncurile oceanelor? Explicația te va surprinde

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Rusia a amenințat Ucraina cu „război etern” în timpul negocierilor de pace
Rusia a amenințat Ucraina cu „război etern” în timpul negocierilor de pace
Emmanuel Macron atrage atenția că situația din Fâșia Gaza este „intolerabilă”
Emmanuel Macron atrage atenția că situația din Fâșia Gaza este „intolerabilă”
Enigma: Codul „de neînfrânt” s-ar prăbuși astăzi în fața unui simplu laptop
Enigma: Codul „de neînfrânt” s-ar prăbuși astăzi în fața unui simplu laptop
James Harrison, prima persoană care a creat o mașină de făcut gheață și un frigider viabile din punct de vedere comercial
James Harrison, prima persoană care a creat o mașină de făcut gheață și un frigider viabile din punct de vedere comercial
Natacha Rambova, iubita lui Rudolph Valentino. Balerină, designer de costume de film și singurul egiptolog de la Hollywood
Natacha Rambova, iubita lui Rudolph Valentino. Balerină, designer de costume de film și singurul egiptolog de la Hollywood
Câte minute de somn pierdem din cauza substanțelor toxice din plastic?
Câte minute de somn pierdem din cauza substanțelor toxice din plastic?
Podcastul care dezgroapă SECRETELE LUI MIHAI EMINESCU. Alin Comșa: „N-avea ce mânca!” | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
Podcastul care dezgroapă SECRETELE LUI MIHAI EMINESCU. Alin Comșa: „N-avea ce mânca!” | ALTCEVA CU ADRIAN ARTENE
Somnul ajută creierul să se pregătească pentru viitor. Iată cum
Somnul ajută creierul să se pregătească pentru viitor. Iată cum
Academia Atlantykron omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu
Academia Atlantykron omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu
Oamenii de știință au calculat peste cât timp se va sfârși Universul
Oamenii de știință au calculat peste cât timp se va sfârși Universul
S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia
S-ar fi descoperit o posibilă cauză pentru pana de curent din Spania și Portugalia
Danemarca ar putea renunța la o interdicție veche de 40 de ani privind energia nucleară
Danemarca ar putea renunța la o interdicție veche de 40 de ani privind energia nucleară
SUA și Qatar au semnat un acord Boeing de 200 de miliarde de dolari
SUA și Qatar au semnat un acord Boeing de 200 de miliarde de dolari
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
O influenceriță a fost împușcată mortal în timp ce era live pe TikTok
O influenceriță a fost împușcată mortal în timp ce era live pe TikTok
Inteligența Artificială este capabilă să dezvolte spontan comunicare similară cu cea a oamenilor
Inteligența Artificială este capabilă să dezvolte spontan comunicare similară cu cea a oamenilor
Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen
Comisia Europeană a greșit atunci când a blocat accesul la mesajele Ursulei von der Leyen
Cum arată industria criptomonedelor după primele 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump?
Cum arată industria criptomonedelor după primele 100 de zile din al doilea mandat al lui Donald Trump?