O monedă bizantină rară ar putea arăta o explozie de supernovă din 1054 e.n.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În anul 1054, o stea aflată în relativă apropiere de Sistemul Solar a rămas fără „combustibil” și a sfârșit într-o explozie uimitoare, astfel devenind o supernovă.

Situată la 6.500 de ani lumină distanță, explozia a fost clar vizibilă pe cerul de pe Pământ timp de 23 de zile și câteva sute de nopți după aceea.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Explozia, cunoscută acum sub numele de SN 1054, a fost atât de strălucitoare încât observatorii cerului din întreaga lume au înregistrat apariția bruscă a supernovei pe hârtie și în piatră. Cu toate acestea, mențiunile în Europa au fost mult mai rare.

Monetele bizantine ar putea reprezenta apariția supernovei pe cer

Într-un studiu publicat în Jurnalul European de Știință și Teologie, o echipă de cercetători a analizat o serie de patru monede de aur bizantine emise în timpul domniei lui Constantin al IX-lea, între 1042 și 1055 d.Hr. În timp ce trei dintre monede au arătat doar o stea, autorii studiului sugerează că a patra monedă – care arată două stele strălucitoare încadrând o imagine a capului împăratului – poate fi o reprezentare a supernovei din 1054.

Conform interpretării echipei, capul împăratului poate reprezenta Soarele, steaua din Est reprezintă Venus, planetă vizibilă în timpul zilei, numită adesea și „steaua dimineții”, în timp ce steaua vestică reprezintă SN 1054, care a fost vizibilă timp de aproape o lună în timpul zilei.

Echipa adaugă că cele două stele pot reprezenta, de asemenea, Bisericile Ortodoxă și Catolică aflate în război, care s-au rupt una de cealaltă în timpul evenimentului numit Marea Schismă din iulie 1054.

Dacă această interpretare este corectă, iar moneda rară arată SN 1054, atunci sugerează că savanților bizantini le-ar fi fost interzis să studieze sau să scrie despre supernovă din cauza restricțiilor religioase. În esență, este posibil ca Biserica să fi avut o „prejudecată filosofică împotriva oricăror modificări observate în cerul presupus perfect și etern al nopții”, au scris cercetătorii în lucrare.

Cercetătorii nu sunt siguri asupra propriei interpretări

O monedă bătută într-o ediție specială ar fi fost emisă după evenimentul din 1054, posibil pe ascuns, susțin cercetătorii. Cercetătorii au vizitat, de asemenea, diferite colecții de muzee pentru a studia 36 de exemplare ale acestei monede cu două stele, care a scos la lumină un alt detaliu deosebit.

Mărimea stelei vestice afișată pe monede nu a fost uniformă, dar părea să se micșoreze în timp – posibil menită să reprezinte diminuarea treptată a SN 1054 pe cerul Pământului.

Admit autorii studiului recunosc că nu au dovezile concrete. Mărimea și aranjamentul stelelor de pe monede ar putea reprezenta cu totul altceva și se întâmplă să coincidă doar cu apariția supernovei. În plus, nu există o dată definitivă atribuită niciunei dintre cele 36 de monede examinate, așa că este imposibil de spus dacă au fost emise înainte sau după apariția supernovei.

Astăzi, SN 1054 sau Nebuloasa Crabului, cum este cunoscută astăzi, este încă vizibilă – deși este necesar un telescop foarte puternic pentru a fi observată cum trebuie.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Dovezi ale unei biserici bizantine au fost descoperite pe o plajă din Așdod

Focul grecesc, un mister de peste 1.300 de ani. Puternica armă inventată de bizantini care nu a fost înțeleasă nici până azi

Un războinic bizantin cu maxilar cusut cu aur, descoperit de arheologi în Grecia

Arheologii cred că au descoperit Marele Baptisteriu folosit de către împăraţii bizantini în Hagia Sophia