Home » Natură » Europa și-a pierdut jumătate din zonele umede în ultimii 300 de ani

Europa și-a pierdut jumătate din zonele umede în ultimii 300 de ani

Publicat: 12.02.2023

Jumătate din zonele umede din Europa, SUA continentale și China au fost distruse în ultimii 300 de ani, unele zone, cum ar fi inclusiv Marea Britanie, Irlanda și Germania, pierzând mai mult de 75%, arată o nouă cercetare. La nivel global, o zonă de dimensiunea Indiei a dispărut.

Până acum nu se știa câte zone umede au mai rămas; estimările anterioare sugerau că între 28% și 87% au fost distruse începând cu anii 1700.

Pentru prima dată, cercetătorii au combinat înregistrările istorice globale cu hărți ale zonelor umede de astăzi pentru a crea o imagine globală mai precis și au constatat că aproximativ 20% din toate zonele umede au fost distruse.

Însă cele mai afectate au fost zonele umede din Europa, Irlanda pierzând mai mult de 90%, Germania, Lituania și Ungaria cu peste 80% și Marea Britanie, Țările de Jos și Italia cu peste 75%.

Cât de afectate sunt zonele umede din Europa?

În ciuda faptului că unele regiuni sunt foarte grav afectate, imaginea de ansamblu arată că mai sunt multe care mai pot fi salvate, spun cercetătorii. „Aceasta este o veste bună; de fapt nu este prea târziu pentru a proteja majoritatea zonelor umede din lume”, a spus autorul principal Etienne Fluet-Chouinard, de la Universitatea Stanford, din SUA.

Timp de mii de ani, zonele umede au fost privite de fermieri ca fiind terenuri neproductive, așa că au fost drenate. Dar în ultimul secol, rata distrugerii a crescut rapid. Acest lucru, combinat cu impactul crizei climatice, extracția apelor subterane, incendiile și creșterea nivelului mării a făcut ca zonele umede să fie printre cele mai amenințate ecosisteme din lume, scriu cercetătorii în lucrarea publicată în Nature.

Estimările anterioare au fost probabil greșite, deoarece oamenii de știință au avut tendința de a se concentra asupra regiunilor în care pierderea a fost cea mai mare (adesea pe acelea în care locuiesc cei mai mulți oameni) și apoi să extrapoleze aceste cifre.

Dar cantități mari de turbării, mlaștini și lunci ale planetei încă există în zone slab populate, cum ar fi nordul Canadei, Siberia, Congo și Amazon. Există, de asemenea, o mulțime de zone umede în Alaska, ceea ce reduce pierderea medie în SUA la aproximativ 40%, notează The Guardian.

La nivel global, mai mult de 60% din pierderi au fost cauzate de drenaj pentru cultivarea plantelor pe zonele înalte, urmată de conversia în câmpuri de orez (18%) și de crearea de zone urbane (8%), potrivit lucrării. S-a pierdut mai puțin de 1% pentru extracția turbei. La nivel global, turbăriile stochează de două ori mai mult carbon decât pădurile lumii, astfel încât acestea sunt ecosisteme esențiale de conservat dacă se dorește atingerea obiectivelor climatice.

Importanța zonelor umede

Zonele umede sunt importante pentru biodiversitate: până la 40% din speciile planetei trăiesc și se reproduc în ele. De asemenea, acestea purifică apa, protejează împotriva inundațiilor și îmbunătățesc sănătatea oamenilor din zonele urbane.

Distrugerea a fost cea mai rapidă în anii 1950, când au fost acordate subvenții guvernamentale fermierilor pentru a drena pământul din America de Nord, Europa și China pentru a crea pământ fertil pentru agricultură și silvicultură. Spania este singura țară europeană cu peste 50% din zonele umede intacte.

„Acum că știm în ce măsură s-au pierdut zonele umede și beneficiile care se pierd odată cu ele, putem lua decizii mai educate și informate cu privire la modul în care dorim să ne gestionăm peisajele”, a spus Fluet-Chouinard.

Informațiile despre zonele umede din Europa nu sunt tocmai complete

Echipa de cercetare s-a uitat la hărți ale zonelor umede, care acum sunt create în cea mai mare parte folosind imagini din satelit, apoi s-au întors la înregistrări mai vechi, multe din anii 1900, care au fost digitizate. În total, au analizat peste 3.000 de înregistrări privind utilizarea și drenarea terenurilor. Datele despre cât de mult teren a fost drenat înainte de 1850 sunt incomplete, ceea ce ar putea însemna că pierderea zonelor umede este de până la 35%, spun cercetătorii.

Elaborarea unui număr precis este importantă, deoarece poate ajuta la direcționarea eforturilor de conservare. Acordul Convenției privind Diversitatea Biologică, semnat la Cop15 în decembrie, spunea că 30% din uscat, mare și apele interioare trebuie protejate, dându-le militanților speranța că ecosistemele de apă dulce nu vor mai fi menționate fugitiv, cu scris mic la finalul vreunui document.

Este nevoie de o abordare diferită

„Valoarea pierderii zonelor umede raportată în lucrare este mai mică decât ne temeam anterior, dar nu este mai puțin îngrijorătoare”, a spus dr. Christian Dunn, de la Universitatea Bangor, din Regatul Unit, și președinte al Societății Britanice de Ecologie Welsh Policy Group, care nu a fost implicat în studiu.

„Este esențial să încetăm să privim zonele umede din Europa ca pe niște terenuri pustii, care există doar pentru ca noi să le drenăm și să le reutilizam în teren ‘util’”, a continuat el.

„Zonele umede sunt de fapt supereroii lumii naturale și ne pot oferi soluții de ultimă oră bazate pe natură pentru a aborda defecțiunile climatice și efectele acestora. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință nu doar pentru a opri această pierdere de 20%, ci și pentru a o inversa și pentru a crește de urgență zonele umede”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Somonul poate fi un bun îngrășământ pentru plante și ecosisteme, arată un studiu

Ce dezvăluie ADN-ul crocodililor despre era glaciară?

Semnal de alarmă după ce oamenii de știință au secvențiat genomurile rechinilor în pericol de dispariție

Hârtie igienică toxică și chimicale eterne, găsite în corpurile balenelor ucigașe

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină