Cum implementează Germania sistemul de reciclare a ambalajelor

René Heiden scoate de pe raftul magazinului două borcane de sticlă pentru iaurt și enumeră supermarketurile din apropiere în care pot fi returnate după golire.

Magazinul său alimentar din Berlin evită ambalajele de unică folosință în favoarea recipientelor reutilizabile, un model de reducere a deșeurilor care se bucură de o renaștere în Germania. Dar este surprinzător de greu de realizat corect.

• Noi cercetări dezvăluie indicii despre munții pierduți ai Antarcticii
• Test de cultură generală. Cine a descoperit schimbările climatice?

„Ai nevoie de o gamă de ambalaje pentru a le face cât mai convenabile pentru consumator”, spune Heiden.

„Reumplerea” ambalajelor, extinsă pentru mai multe alimente

O sticlă de ulei, de exemplu, are nevoie de un gât subțire și de o gură mică care să permită picurarea – „nu ai pune niciodată iaurt într-una din acestea”. Marmelada și produsele tartinabile, pe de altă parte, funcționează cel mai bine în borcane cilindrice pe care un cuțit le poate răzui complet.

Germania a fost mult timp lăudată pentru performanțele sale în materie de reciclare, însă eforturile de reutilizare a ambalajelor sunt, poate, și mai impresionante. Trei dintre băuturile sale preferate – berea, apa și laptele (probabil în această ordine) – sunt incluse în sisteme naționale de depozitare. Companiile alimentare încep să îmbrățișeze mișcarea de „reumplere” și pentru alte alimente.

„Văd din ce în ce mai multe produse care folosesc ambalaje reutilizabile. Dar văd, de asemenea, unii producători care încearcă să se extindă, însă trebuie să dea înapoi pentru că costurile de manipulare sunt prea mari”, spune Heiden, care a dedicat un perete al magazinului său distribuitoarelor de boabe și cereale din care clienții pot umple recipientele aduse de acasă.

Problema pe care Heiden și alții încearcă să o abordeze este abundența de gunoaie care murdăresc cursurile de apă, ucid animalele sălbatice și – după ce plasticul se descompune în particule minuscule – se infiltrează în organele noastre, potrivit The Guardian.

În 2021, un cetățean german a generat de aproximativ opt ori greutatea sa corporală în deșeuri: 651 kg, peste media locuitorilor din țările din Europa. Germania a creat în acel an cu 64% mai multe deșeuri din plastic decât cu două decenii înainte și a ars cea mai mare parte a acestora.

„Cel mai bun ambalaj este cel pe care nu îl produci”

Dar nu este o problemă doar aici. Problemele legate de ambalaje din Europa s-au acumulat pe măsură ce consumerismul s-a răspândit, iar țările din Asia și-au închis porturile în fața navelor pline cu gunoaie occidentale. Ca parte a eforturilor de a opri umplerea gropilor de gunoi sau arderea acestora în incineratoare, UE a stabilit obiective de reducere a ambalajelor cu 5% până în 2030, 10% până în 2035 și 15% până în 2040.

„Cel mai bun ambalaj este cel pe care nu îl produci. Dacă trebuie să le folosiți – din motive de igienă, de exemplu – atunci ambalajul respectiv trebuie să rămână în circuit cât mai mult timp posibil”, spune Nathan Dufour, care conduce eforturile de promovare a sistemelor de reutilizare în cadrul grupului de campanie Zero Waste Europe.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O nouă metodă de reciclare ar putea rezolva una dintre cele mai mari provocări ale lumii

A fost inventat lipiciul reversibil care va face reciclarea mai ușoară

Surpriză! Reciclarea eliberează cantități uriașe de microplastice în mediu

Țara cu cea mai slabă rată de reciclare din Uniunea Europeană