Există și animale care se pupă între ele, așa cum fac oamenii?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pupatul este o parte importantă a culturii umane. Conform unor tăblițe cuneiforme descoperite în Irak, oamenii se pupă cel puțin din anii 2500 î.Hr. În prezent, multe societăți din întreaga lume practică pupatul sub diverse forme, fie ca expresie a romantismului, a iubirii familiale sau a unei simple salutări prietenoase. Dar există și animale care se pupă?

Când un comportament este atât de răspândit, este firesc să ne întrebăm dacă există și animale care se pupă și dacă acest obicei are o origine evolutivă.

• A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
• Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie mai întâi să definim ce înseamnă pupatul, iar acest lucru nu este atât de simplu cum pare. De la un sărut pasional cu multă implicare la o simplă atingere a obrazului, expresia fizică a pupatului uman variază. Și intenția din spatele unui pupic contează: apăsarea buzelor pe ale altcuiva în timpul resuscitării cardiopulmonare (CPR) poate semăna fizic cu un sărut, dar puțini l-ar defini astfel. În general, pupatul uman exprimă un sentiment social pozitiv, fie că este vorba de afecțiune romantică, sexuală sau platonică.

Există și animale care se pupă?

Sheril Kirshenbaum, autoarea cărții „The Science of Kissing: What Our Lips Are Telling Us”, a declarat că există numeroase exemple de ceea ce am putea considera „pupici” în lumea animală. De exemplu, țestoasele își ating capetele, iar elanul și veverițele de pământ își freacă boturile.

Unul dintre cele mai evidente exemple de „săruturi” la animale este reprezentat de linsul practicat de câini. Câinii își aduc botul aproape de fața stăpânilor și încep să îi lingă pentru a-și exprima afecțiunea. Totuși, acest comportament poate avea și alte scopuri, precum igiena sau explorarea mirosurilor. Comportamentul este adesea întărit de reacțiile pozitive ale oamenilor.

Cu toate acestea, studiind aceste comportamente, oamenii de știință evită să le atribuie animalelor motivații umane. De aceea, astfel de gesturi sunt numite „comportamente asemănătoare pupatului” și nu „pupici” propriu-ziși, iar aceste comportamente nu transmit întotdeauna un mesaj pozitiv, așa cum se întâmplă la oameni.

Un exemplu clar este interacțiunea girafelor din savana africană. Acestea își încolăcesc gâturile și își ating fețele și buzele, dar acest comportament nu este o expresie a afecțiunii, ci un ritual de dominanță numit „necking”, folosit pentru a stabili ierarhia socială.

Există animale care se pupă. Cele mai asemănătoare cu noi, oamenii, sunt primatele

Primatele sunt singurele animale care pot „pupa” cu buzele țuguiate, la fel ca oamenii, deoarece alte specii nu au anatomia necesară. Dintre acestea, bonobo (Pan paniscus) sunt campionii sărutului. La fel ca cimpanzeii (Pan troglodytes), bonobo sunt rudele noastre cele mai apropiate și au o viață socială extrem de activă.

Vanessa Woods, cercetătoare în antropologie evolutivă la Universitatea Duke (SUA), a explicat că grupurile de bonobo conduse de femele tind să rezolve conflictele prin sex, nu prin violență, așa cum se întâmplă la multe alte primate. Și deși bonobo nu se „sărută” neapărat în timpul interacțiunilor sexuale, aceștia manifestă comportamente de tip sărut atunci când împart hrana sau se îngrijesc reciproc. Aceste gesturi implică adesea contacte prelungite și chiar utilizarea limbii, explică Live Science.

Pentru bonobo, sărutul poate fi considerat un „barometru al relațiilor”, susține Woods. Deoarece aceștia tind să împartă hrana și să se îngrijească doar cu indivizii apropiați, frecvența săruturilor poate reflecta puterea legăturilor sociale dintre ei.

Originea sărutului uman

Prevalența comportamentelor asemănătoare sărutului în rândul primatelor i-a determinat pe unii cercetători să propună că acestea sunt, de fapt, originea sărutului uman. Într-un studiu publicat în 2024, Adriano Lameira, profesor asociat de psihologie la Universitatea Warwick (Marea Britanie), a sugerat că sărutul uman este un vestigiu evolutiv al comportamentelor de îngrijire reciprocă.

În ultima etapă a procesului de îngrijire, primatele non-umane își țuguie buzele și sug ușor pielea celuilalt pentru a îndepărta resturile de insecte sau de murdărie, un gest care seamănă cu un sărut. Lameira susține că, pe măsură ce evoluția a eliminat părul corporal des din rândul primatelor străvechi, îngrijirea a devenit mai puțin necesară, dar strămoșii noștri umani au păstrat acest ultim gest al procesului ca un mod de a întări legăturile sociale.

Prin urmare, deși alte animale nu se pupă exact ca oamenii, există numeroase comportamente asemănătoare în lumea animală. Acestea pot avea semnificații diferite, de la expresii ale afecțiunii la stabilirea dominanței, dar ele ne oferă indicii despre cum și de ce pupatul a devenit atât de important în cultura umană.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu arată că masculii își ajută părinții mai puțin decât femelele

Test de cultură generală. De ce hibernează unele animale?

Culorile insectelor se schimbă din cauza oamenilor, arată un studiu

Cercetătorii susțin că urșii polari suferă răni îngrozitoare din cauza schimbărilor climatice