Home » Știință » Cercetătorii spun că trebuie să schimbăm definiția dislexiei

Cercetătorii spun că trebuie să schimbăm definiția dislexiei

Publicat: 27.02.2025

Un set haotic de ghiduri clinice determină ca mulți copii să nu primească sprijinul necesar pentru dislexie, susțin cercetătorii într-un nou studiu. Pentru a combate această problemă, ei propun să schimbăm definiția dislexiei cu una care ar trebui adoptată la nivel global, astfel încât toți copiii să beneficieze de aceleași evaluări și suport educațional.

O echipă de cercetători din Marea Britanie, provenind de la Universitatea din Birmingham, Comitetul pentru Standarde SpLD, King’s College London și Universitatea din Oxford, a analizat situația din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Ei au colaborat cu experți internaționali pentru a contura o definiție mai clară și mai incluzivă.

De-a lungul anilor, au existat numeroase încercări de a defini trăsăturile dislexiei pentru a facilita diagnosticarea și sprijinul educațional. Cu toate acestea, lipsa unei definiții universal acceptate a dus la discrepanțe majore în ceea ce privește accesul la suport, care variază în funcție de locație. Prin urmare, ar trebui să schimbăm definiția dislexiei.

„Nu există un parcurs clar și universal pentru evaluarea copiilor cu dislexie în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Procesul de identificare a dificultăților de învățare și de stabilire a intervențiilor variază enorm de la o regiune la alta”, explică prof. Julia Carroll, coordonatoarea studiului.

Ultima încercare majoră de redefinire a dislexiei în Marea Britanie a avut loc în urma Raportului Rose din 2009, care a propus o definiție și a subliniat importanța profesorilor specializați în identificarea și sprijinirea elevilor dislexici. Cu toate acestea, această definiție a fost criticată de-a lungul anilor și nu a fost universal acceptată.

Trebuie să schimbăm definiția dislexiei

Pentru a stabili o definiție mai clară și mai incluzivă, cercetătorii au adunat un grup de 58 de experți în dislexie, incluzând profesori specializați și persoane cu experiență directă. Aceștia au votat asupra unor declarații cheie referitoare la dislexie, iar 42 dintre afirmații au obținut un consens de peste 80%, notează IFL Science. Acestea au fost integrate în noua definiție.

Noua definiție, pe scurt: dislexia este un set de dificultăți de procesare care afectează cititul și scrisul, existând pe un spectru cu severitate variabilă; dificultățile în fluența citirii și scrisului sunt prezente indiferent de limbă și vârstă; alte abilități, precum matematica, pot fi, de asemenea, afectate; dislexia apare frecvent alături de alte condiții precum ADHD și discalculie; dificultățile de procesare fonologică sunt cel mai des întâlnite, dar nu sunt singurul simptom cognitiv al dislexiei.

Într-un al doilea studiu, echipa a analizat modul în care această definiție ar putea fi aplicată în diagnosticarea dislexiei. Ei propun un proces de evaluare în patru etape pentru orice copil care prezintă dificultăți de citire, scriere sau ortografie, recomandând standardizarea acestui proces la nivel național.

Importanța unui cadru clar pentru identificarea și sprijinirea copiilor dislexici

Mulți oameni sunt familiarizați cu termenul „dislexie”, dar semnele acestei afecțiuni sunt adesea greșit înțelese sau trecute cu vederea. Stabilirea unei definiții unitare, cu aportul specialiștilor și al persoanelor afectate, ne-ar putea asigura că oricine interacționează cu un copil cu dificultăți de învățare are un set clar de principii de urmat.

„Dislexia este o tulburare complexă de învățare care se manifestă diferit de la o persoană la alta. Dacă nu este identificată și abordată corespunzător, poate avea un impact negativ asupra educației și, ulterior, asupra vieții profesionale. Prin lipsa unui proces universal de identificare și sprijin pentru dislexie, dezavantajăm foarte mulți copii și tineri”, concluzionează prof. Caroll.

Noua definiție a fost publicată în Journal of Child Psychology and Psychiatry.

Studiul privind diagnosticarea a apărut în Dyslexia Journal.

Vă recomandăm să citiți și:

Terapia cu lumină roșie pentru frumusețe: miracol sau „apă de ploaie”?

Un studiu pe șoareci arată că stresul afectează modul în care creierul procesează zgomotul

Polenul nu este doar o neplăcere pentru cei alergici, ba chiar poate pune viața în pericol

A fost descoperit încă un efect al schimbărilor climatice asupra oamenilor

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record