Home » Istorie » Ce au discutat ministrul de Externe român și comisarul adjunct al Afacerilor Străine al URSS în prejma declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial

Ce au discutat ministrul de Externe român și comisarul adjunct al Afacerilor Străine al URSS în prejma declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial

Ce au discutat ministrul de Externe român și comisarul adjunct al Afacerilor Străine al URSS în prejma declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial
Regele Carol al II-lea, principele Mihai și Grigore Gafencu. Credit foto: AMAE
Publicat: 28.05.2025

În 1939, norii de furtună se adunau deasupra României și nu prevesteau nimic bun. Deși în primăvara acelui România primise garanții teritoriale din partea anglo-francezilor, oamenii politici de la București, în frunte cu regele Carol al II-lea, nu erau prea convinși că aceste garanții pot apăra țara împotriva pretențiilor teritoriale ale vecinilor, în special față de URSS. Pe acest fundal, în aprilie 1939 vine vestea, printr-o telegramă de la Moscova, că Potemkin, comisarul adjunct al Afacerilor Străine al URSS, va trece prin România, în drum spre Sofia şi Ankara și că se va opri pentru o zi la Bucureşti. Anturajul regelui intră inițial în panică față de reacția pe care ar fi putut să o aibă germanii, dar Carol al II-lea vede o oportunitate în a sonda intențiile sovieticilor.

În aprilie 1939, ministrul de Externe român Grigore Gafencu întreprinde un turneu diplomatic occidental cu scopul de a lua pulsul politicii Germaniei, Belgiei, Angliei, Italiei și Franței față de România.

La întoarcere, Gafencu a putut doar constata că tensiunile între democrațiile occidentale și nazism și fascism erau tot mai mari. Rămânea o mare necunoscută, care era politica externă a sovieticilor?

Carol al II-lea: „Chiar dacă nu ne e simpatic, el este reprezentantul unui vecin şi dacă vrea să stea de vorbă nu-l putem refuza”

Cel care a sesizat o oportunitate în trecerea lui Vladimir Petrovici Potemkin prin România a fost regele Carol al II-lea, care și-a îndemnat colaboratorii să treacă peste „panica față de nemți” și la întoarcerea lui să fie primit în mod oficial.

„Chiar dacă nu ne e simpatic, el este reprezentantul unui vecin şi dacă vrea să stea de vorbă nu-l putem refuza. Sunt totuşi de părere să se evite în acest moment, până la întoarcerea lui de la Ankara, scuze plauzibile se pot găsi berechet”, considera Carol al II-lea.

La întoarcerea lui de la Ankara, la 8 mai 1939, Potemkin a fost primit într-o lungă audiență de Grigore Gafencu. Ministrul de Externe român se întâlnea cu un diplomat sovietic de profesie istoric, diplomat, fusese ambasador al URSS la Roma (1932-1934) şi la Paris (1934-1937). Din toamna anului 1940 va deveni, pentru şase ani, comisar sovietic al poporului pentru Educația Națională.

Întâlnirea între cei doi diplomați se suprapunea pe o criză majoră a relațiilor româno-sovietice cauzată de dispariția „misterioasă” de la post a lui Feodor Butenko, şeful Legației Sovietice de la Bucureşti. Acesta – s-a aflat mai târziu – a fugit la Roma, unde a afirmat că „a dejucat o tentativă de răpire sau de ucidere a sa de către agenți ai GPU”.

Potemkin: „Puterile totalitare au lansat zvonul că Uniunea Sovietică ar fi pe cale să se apropie de Germania şi Italia”

Potemkin i-a declarat lui Gafencu că în Balcani a găsit dorința de unire în fața amenințărilor lui Hitler și că el crede în rezultatul fericit al negocierilor dintre Moscova şi Occident.

Era o manipulare grosolană la adresa părții române. Dorind să întărească această manipulare, Potemkin a mai afirmat că „puterile totalitare au lansat zvonul că Uniunea Sovietică ar fi pe cale să se apropie de Germania şi Italia”.

Diplomatul sovietic a mai susținut că acest zvon ar fi fost o „tactică specială a guvernului de la Berlin menită să împiedice apropierea Angliei, Franței şi a Rusiei”. Nimic mai neadevărat! URSS-ul negocia cu Germania, iar aceste negocieri s-au încheiat prin semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, de la 23 august 1944.

Gafencu: „Aceste declarații m-au încurajat să-i expun amănunțit dlui Potemkin politica României”

La rândul său, Gafencu a încercat să mai reducă tensiunile dintre cele două țări, dar a căzut în capcana întinsă de diplomatul sovietic.

„Aceste declarații – nota Gafencu – m-au încurajat să-i expun amănunțit dlui Potemkin politica României. Nu i-am ascuns speranțele pe care le puneam într-un acord între puterile occidentale și Rusia, pentru apărarea securității generale.

Dacă noi nu vom participa direct la negocieri, este pentru a nu provoca reacții supărătoare ale Germaniei şi pentru a nu agrava, prin gestul nostru, o situație internațională şi aşa destul de încordată”.

Gafencu i-a mai spus că „garanțiile pe care le acceptaserăm din partea Angliei şi a Franței, neîncrederea pe care acțiunile Axei o inspirau opiniei noastre publice, atitudinea guvernului nostru şi, înainte de toate, concentrarea forțelor noastre armate de-a lungul frontierelor occidentale, dovedeau foarte clar din ce parte ne simțeam amenințați şi împotriva cui înțelegeam să ne organizăm rezistența”.

Potemkin, interesat de prevederile tratatului româno-polonez. Gafencu: „I-am spus adevărul”

Ceea ce trebuia să îl pună pe gânduri pe Grigore Gafencu a fost întrebarea diplomatului sovietic referitoare la tratatul României cu Polonia, dacă el se activa doar în cazul unei agresiuni sovietice sau și în alte cazuri de agresiune.

„I-am spus adevărul: textul tratatului era conceput în termeni generali, dar convenția militară care îl completa nu prevedea decât ipoteza unui atac sovietic”, preciza Gafencu.

Peste doar patru luni de zile, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă ataca Polonia și declanșa Al Doilea Război Mondial. La doar 17 zile de la atacul german, Uniunea sovietică ataca și ea Polonia. România nu a putut ajuta militar Polonia, ci doar refugiații și oficialitățile statului polonez care s-au retras pe teritoriul românesc.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cu cine a negociat Ionel Brătianu intrarea României în Primul Război Mondial

Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial

Cele mai sigure țări în cazul unui război mondial. Topul refugiilor geografice

O franțuzoaică a scos la licitație un buncăr militar din cel de-al Doilea Război Mondial

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca
Cercetătorii au descoperit ceva ciudat la scheletele din Danemarca
Modul în care mergem dezvăluie indicii despre sănătate, constată un studiu
Modul în care mergem dezvăluie indicii despre sănătate, constată un studiu
Cum ne afectează cafeaua intestinul? Efectele băuturii consumate de milioane de oameni au fost, în sfârșit, elucidate
Cum ne afectează cafeaua intestinul? Efectele băuturii consumate de milioane de oameni au fost, în sfârșit, elucidate
Oamenii de știință au inventat un pieptene care face părul să crească mai repede
Oamenii de știință au inventat un pieptene care face părul să crească mai repede
Test de cultură generală. Cine a inventat partiturile?
Test de cultură generală. Cine a inventat partiturile?
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format
Motivul simplu care demonstrează că filmările cu pterodactili care zboară deasupra Chihuahua, în Mexic, sunt false
Motivul simplu care demonstrează că filmările cu pterodactili care zboară deasupra Chihuahua, în Mexic, sunt false
Ce conține declarația comună semnată de Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping?
Ce conține declarația comună semnată de Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping?
Acord aprobat în unanimitate între Danemarca și SUA. Ce se pregătește în Groenlanda?
Acord aprobat în unanimitate între Danemarca și SUA. Ce se pregătește în Groenlanda?
Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar mediocru şi i-a rezistat lui Hitler
Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar mediocru şi i-a rezistat ...
Riscuri financiare și costuri ascunse. Ce trebuie să știe părinții despre jocurile video?
Riscuri financiare și costuri ascunse. Ce trebuie să știe părinții despre jocurile video?
Greșelile majore făcute de Guvernul britanic în timpul pandemiei de COVID-19, dezvăluite într-un nou raport
Greșelile majore făcute de Guvernul britanic în timpul pandemiei de COVID-19, dezvăluite într-un nou raport
Românii sunt europenii care călătoresc cel mai mult pe uscat, dezvăluie Eurostat
Românii sunt europenii care călătoresc cel mai mult pe uscat, dezvăluie Eurostat
Un peisaj pictat de Vincent Van Gogh înainte să moară s-a vândut la licitație cu o sumă record
Un peisaj pictat de Vincent Van Gogh înainte să moară s-a vândut la licitație cu o sumă record
O stea moartă emite semnale radio misterioase la fiecare 8 minute
O stea moartă emite semnale radio misterioase la fiecare 8 minute
Arheologii au descoperit modul în care chinezii antici preparau băuturi alcoolice
Arheologii au descoperit modul în care chinezii antici preparau băuturi alcoolice
Ce au observat oamenii de știință în cea mai veche lumină din Univers?
Ce au observat oamenii de știință în cea mai veche lumină din Univers?
Scanările cerebrale ar putea explica de ce fețele generate artificial par „hiperreale”
Scanările cerebrale ar putea explica de ce fețele generate artificial par „hiperreale”