Home » Știință » Cât de departe în spațiu poate vedea cel mai bun telescop?

Cât de departe în spațiu poate vedea cel mai bun telescop?

Cât de departe în spațiu poate vedea cel mai bun telescop?
Foto: NASA/ESA/CSA/STScI
Publicat: 06.08.2025

Cât de departe în spațiu poate vedea cel mai bun telescop? Primul telescop din lume a fost creat în 1608 de către fabricantul olandez de ochelari Hans Lippershey și a deschis calea către tehnologii spectaculoase care, mai târziu, aveau să revoluționeze înțelegerea noastră asupra Universului.

Deși dispozitivul său mărea obiectele de aproximativ trei ori, cercetătorii care l-au urmat i-au perfecționat ideea, reușind să pătrundă tot mai adânc în spațiul cosmic.

Totuși, nu toate telescoapele sunt la fel de puternice. Unele pot observa stele și galaxii extrem de îndepărtate sau pot studia fenomene extreme precum găurile negre ori inelele Einstein. Așadar, care este cel mai performant telescop din lume și cât de departe în spațiu poate vedea?

Cât de departe în spațiu poate vedea cel mai puternic telescop?

Răspunsul nu e o surpriză pentru urmăritorii noștri: cel mai puternic telescop este în prezent Telescopul Spațial James Webb (JWST), lansat în decembrie 2021. Acesta este proiectat să detecteze lumina infraroșie și aproape-infraroșie, lungimi de undă invizibile pentru ochiul uman, dar perceptibile sub formă de căldură.

Predecesorul său, Telescopul Spațial Hubble, era optimizat pentru spectrul vizibil și ultraviolete, adică exact lumina emisă de obicei de stelele tinere. Totuși, multe obiecte cosmice nu emit sau nu reflectă suficientă lumină vizibilă pentru a putea fi observate de la distanță, în timp ce lumina infraroșie, având lungimi de undă mai mari, poate străbate norii de praf cosmic și ajunge la noi din regiunile cele mai îndepărtate ale Universului, explică Live Science.

Chiar și noul telescop Vera C. Rubin, recent activat în Chile, nu poate vedea la fel de departe, tocmai din cauza obstacolelor atmosferice și a prafului cosmic.

Cât de aproape de începutul Universului putem vedea?

La începutul Universului, totul era comprimat într-o supă fierbinte de particule. Pe măsură ce acesta s-a extins și s-a răcit, au început să se formeze primele stele și galaxii. Cele mai timpurii pe care le putem observa au o vechime de aproximativ 13,7 miliarde de ani, adică au apărut la puțin peste o sută de milioane de ani după Big Bang. „Telescopul James Webb s-a dovedit capabil să vadă înapoi în timp până la 98% din istoria Universului”, a explicat Peter Jakobsen, profesor afiliat în astrofizică la Universitatea din Copenhaga (Danemarca).

O mare parte din această performanță i se datorează oglinzii sale primare uriașe, a spus Carol Christian, astrofizician la Space Telescope Science Institute din Baltimore (SUA). Aceasta are un diametru de 6,5 metri și o suprafață colectoare de peste 25 de metri pătrați. În comparație, Hubble are o oglindă de 2,4 metri și colectează doar 4,5 metri pătrați de lumină. Fiind plasate în afara atmosferei Pământului, ambele telescoape pot observa miliarde de ani-lumină în profunzime, însă JWST este echipat cu detectoare speciale pentru lumină infraroșie, care îi permit să observe ceea ce Hubble nu poate vedea.

Cât de departe în spațiu poate vedea Telescopul Webb? Poate fi acesta întrecut?

Telescopul James Webb se află la aproximativ 1,5 milioane de kilometri distanță de Pământ, într-un punct gravitațional stabil numit punctul Lagrange 2. De acolo, poate capta lumina emisă în urmă cu miliarde de ani, deoarece, cu cât privim mai departe în Univers, cu atât ne uităm mai adânc în trecut. Totuși, măsurarea acestor distanțe nu este simplă. Astronomii se confruntă constant cu două provocări: expansiunea Universului și viteza finită a luminii. Pentru a le depăși, ei folosesc un indicator numit redshift, adică deplasarea spre roșu a luminii obiectelor care se îndepărtează.

Unul dintre cele mai îndepărtate obiecte cunoscute este galaxia JADES-GS-z14-0, apărută la doar 290 de milioane de ani după Big Bang. Altă candidată, care nu a fost încă validată științific prin peer-review, este galaxia MoM-z14, datată la 280 de milioane de ani după Big Bang, cu o deplasare spre roșu de 14,44, mai mare decât cea a lui JADES-GS-z14-0 (14,18).

De fapt, unele galaxii observate de JWST par atât de mari și de vechi încât pun sub semnul întrebării modelele actuale ale Universului. Telescopul Hubble a reușit să vadă până la 13,4 miliarde de ani în urmă, însă JWST a depășit acest prag.

Totuși, JWST nu va rămâne lider pentru totdeauna. China construiește un telescop spațial propriu, China Space Station Telescope, care va putea capta o gamă mai largă de frecvențe luminoase decât JWST, ceea ce ar putea duce la descoperiri și mai spectaculoase în viitor.

Vă recomandăm să citiți și:

Vulcanii adânci de pe fundul oceanelor Pământului ar ascunde indicii cu privire la viața extraterestră

Roverul Perseverance a realizat o nouă călătorie record pe Marte

NASA tocmai a realizat cele mai apropiate imagini cu Soarele

Un vizitator interstelar, observat recent în Sistemul Solar, ar putea reprezenta cea mai veche cometă cunoscută

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum ne ajută citricele să ne reglăm emoțiile?
Cum ne ajută citricele să ne reglăm emoțiile?
Un salt uriaș al evoluției vieții pe Pământ s-a întâmplat mai devreme decât credeau cercetătorii
Un salt uriaș al evoluției vieții pe Pământ s-a întâmplat mai devreme decât credeau cercetătorii
Marile companii aeriene riscă să intre în faliment, avertizează experții
Marile companii aeriene riscă să intre în faliment, avertizează experții
Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?
Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?
Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință
Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință
Tinerețe contra cost: cât din industria longevității este știință?
Tinerețe contra cost: cât din industria longevității este știință?
Persoanele care nu își permit îngrijirea dentară se pot confrunta cu riscuri care se întind dincolo de gură
Persoanele care nu își permit îngrijirea dentară se pot confrunta cu riscuri care se întind dincolo de gură
Mitul vârstei de 25 de ani: ce spune cu adevărat știința despre creierul adolescenților
Mitul vârstei de 25 de ani: ce spune cu adevărat știința despre creierul adolescenților
Primele medicamente proiectate cu Inteligența Artificială de la zero intră în teste pe oameni
Primele medicamente proiectate cu Inteligența Artificială de la zero intră în teste pe oameni
Structură misterioasă, descoperită îngropată sub un oraș antic egiptean
Structură misterioasă, descoperită îngropată sub un oraș antic egiptean
Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor
Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor
Angajați fericiți, economii afectate: Cât costă o zi liberă legală și cine plătește?
Angajați fericiți, economii afectate: Cât costă o zi liberă legală și cine plătește?
Hainele pentru copii, contaminate cu niveluri periculoase de plumb
Hainele pentru copii, contaminate cu niveluri periculoase de plumb
De ce nu este bine ca părinții să renunțe la absolut tot pentru copii?
De ce nu este bine ca părinții să renunțe la absolut tot pentru copii?
Winston Churchill, buldogul englez care suferea de psihoză maniaco-depresivă
Winston Churchill, buldogul englez care suferea de psihoză maniaco-depresivă
Amendă usturătoare pentru Revolut în Italia! Cum ar fi fost înșelați utilizatorii?
Amendă usturătoare pentru Revolut în Italia! Cum ar fi fost înșelați utilizatorii?
Ce dotări are Orion, nava spațială care transportă echipajul Artemis 2 spre Lună?
Ce dotări are Orion, nava spațială care transportă echipajul Artemis 2 spre Lună?
Cosmonautul român Dumitru Prunariu, despre misiunea Artemis 2: „Marchează începutul unei noi etape a explorării planetare”
Cosmonautul român Dumitru Prunariu, despre misiunea Artemis 2: „Marchează începutul unei noi etape a explorării planetare”