„Inamicii neașteptați” care au decimat armata lui Napoleon în timpul Războiului Patriotic din 1812

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetători de la Institutul Pasteur (Franța) a analizat genetic rămășițele unor soldați din armata lui Napoleon care s-au retras din Rusia în 1812 și a descoperit urme a doi agenți patogeni care ar fi contribuit la epidemii majore.

Este vorba despre Salmonella enterica Paratyphi C, responsabilă de febra paratifoidă, și Borrelia recurrentis, bacteria care provoacă febra recurentă, o boală transmisă prin păduchi.

Campania Rusă condusă de Napoleon, cunoscută și ca „Războiul Patriotic din 1812”, s-a încheiat cu retragera catastrofală a Marii Armate Franceze.

Cercetătorii de la Unitatea de Paleogenomică Microbiană a Institutului Pasteur, în colaborare cu Laboratorul de Antropologie Bioculturală al Universității Aix-Marseille, au dorit să afle ce boli infecțioase ar fi putut contribui la pierderile masive din acel episod istoric.

Ei au extras și analizat ADN-ul a 13 soldați napoleonieni exhumați la Vilnius (Lituania) în 2002, în timpul unor săpături arheologice coordonate de echipa universității franceze. Cu ajutorul tehnologiilor moderne de secvențiere ADN de nouă generație, au reușit să identifice semnăturile genetice ale celor două bacterii infecțioase.

Ambele infecții, deși diferite, provoacă simptome similare – febră mare, oboseală, tulburări digestive – iar prezența lor simultană ar fi putut agrava starea soldaților, deja slăbiți de frig, foamete și lipsa igienei. Dintre cei 13 soldați analizați, patru au fost pozitivi pentru S. enterica Paratyphi C și doi pentru B. recurrentis.

Epidemia care a însoțit dezastrul militar

Aceasta este prima dovadă genetică a prezenței acestor doi agenți infecțioși în armata napoleoniană, deși rolul lor exact în numărul uriaș de morți rămâne incert.

Anterior, alte studii identificaseră Rickettsia prowazekii (agentul febrei tifoide epidemice) și Bartonella quintana (agentul febrei de tranșee), considerate de mult timp cauze ale dezastrului sanitar din 1812.

Cercetătorii avertizează că numărul redus de probe (13 din peste 3.000 de cadavre descoperite la Vilnius și din aproximativ 500.000–600.000 de soldați, dintre care 300.000 au murit în retragere) nu permite estimarea exactă a impactului acestor boli asupra mortalității generale, scrie EurekAlert.

„Accesul la datele genomice ale agenților patogeni care au circulat în populațiile istorice ne ajută să înțelegem cum au evoluat și dispărut bolile infecțioase de-a lungul timpului”, a explicat Nicolás Rascovan, conducătorul Unității de Paleogenomică Microbiană de la Institutul Pasteur și autorul principal al studiului.

Două boli cu simptome asemănătoare

Pentru validarea rezultatelor, echipa a colaborat cu specialiști de la Universitatea din Tartu (Estonia), dezvoltând un protocol inovator de autentificare genetică bazat pe analiza filogenetică a fragmentelor de genom degradate. Metoda permite identificarea precisă a agenților patogeni chiar și atunci când ADN-ul este fragmentat sau prezent în cantități foarte mici.

Rezultatele studiului confirmă o corelație între descrierile istorice ale simptomelor soldaților și manifestările tipice ale febrei paratifoide și ale febrei recurente.

Aceste date oferă noi dovezi că bolile infecțioase au fost un factor major în colapsul campaniei din 1812, alături de frigul extrem, foamete și epuizare.

Retragerea din Rusia s-a încheiat cu o înfrângere devastatoare, care a permis armatei ruse să recucerească Moscova și a lovit grav strategia militară a lui Napoleon.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un jaf de 7 minute și o poveste de peste 200 de ani. Marie Louise, lacrima de smarald a lui Napoleon Bonaparte

Test de cultură generală. Ce înălțime avea Napoleon Bonaparte?

Napoleon Bonaparte: „Victoria aparține celor ce perseverează”

Cu cât au fost vândute la licitație pistoalele lui Napoleon?