Oamenii de știință au descoperit unde se află „busola” porumbeilor

Cercetătorii în neurobiologie de la Universitatea din München (LMU; din Germania) au identificat „busola” porumbeilor: o cale neurală care procesează informațiile magnetice și care își are originea în urechea internă.

În 1882, naturalistul francez Camille Viguier a fost printre primii care au sugerat existența unui simț magnetic. Intuiția lui s-a dovedit corectă: multe animale, de la lilieci la păsări migratoare și țestoase marine, folosesc câmpul magnetic al Pământului pentru a se orienta.

• O nouă specie de broască arată ca un dovleac în miniatură
• Test de cultură generală. Care animal nu uită niciodată?

Totuși, în ciuda deceniilor de studii, oamenii de știință știu surprinzător de puține lucruri despre acest simț. Cum detectează animalele câmpurile magnetice? Ce circuite cerebrale procesează aceste informații? Și unde anume în corp este localizat acest sistem senzorial?

Același tip de celule este folosit și de rechini

Viguier a îndrăznit să propună că percepția magnetică ar putea avea loc în urechea internă, bazându-se pe generarea unor mici curenți electrici. Ideea lui a fost ignorată și apoi uitată, pierdută în istorie. Acum, la mai bine de un secol distanță, a fost readusă în discuție de neurocercetătorii de la LMU. Echipa condusă de profesorul David Keays a adoptat o abordare lipsită de presupuneri, analizând creierii porumbeilor expuși la câmpuri magnetice.

Tehnicile moderne de microscopie le-au permis să identifice circuite specializate care procesează informațiile magnetice și, în plus, au oferit indicii importante despre locul în care s-ar putea afla „busola” porumbeilor. Doctoranzii Grégory Nordmann și Spencer Balay au observat o activare puternică într-o regiune a creierului numită nucleul vestibular, conectată la urechea internă. Analizele genetice ale țesutului din urechea internă au scos la iveală celule dotate cu senzori electrici extrem de sensibili, aceiași pe care îi folosesc și rechinii pentru a-și detecta prada.

Cercetătorii au reușit să afle unde se găsește „busola” porumbeilor

Celulele descrise de cercetători sunt perfect adaptate pentru a detecta câmpurile magnetice prin inducție electromagnetică, un mecanism ce le permite porumbeilor să-și regăsească drumul spre casă, bazându-se pe același principiu fizic folosit și la încărcarea wireless a telefoanelor. În ambele situații, un impuls magnetic este transformat într-un semnal electric. Pentru porumbel, acest proces alimentează un fel de GPS natural, scrie Eurek Alert.

Oamenii de știință subliniază că, probabil, acesta nu este singurul mod în care natura a evoluat percepția magnetică. Datele lor sugerează existența unei „busole întunecate” în urechea internă, în timp ce alte studii indică o busolă dependentă de lumină în sistemul vizual, explică Keays. Cel mai probabil, magnetorecepția a evoluat independent în organisme diferite. Mai sunt multe lucruri de descoperit.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

O descoperire șocantă dezvăluie că aricii de mare sunt practic „doar creier”

Oamenii de știință au învățat albinele „să citească” codul Morse

Test de cultură generală. De ce să nu credem niciodată „lacrimile de crocodil”?

Cea mai mare pânză de păianjen din lume a fost găsită într-o peșteră europeană