În ciuda nenumăratelor programe și inițiative, nivelul intenției antreprenoriale, un indicator al disponibilității oamenilor de a porni afaceri noi, rămâne stagnant. Dar dacă secretul succesului antreprenorial nu se află în manuale, ci în creierul uman?
Ce-ar fi dacă educația antreprenorială nu s-ar limita la mecanisme și concepte, ci ar dezvolta activ abilitățile care îi fac pe antreprenori să reușească? Care este secretul succesului antreprenorial? Printre acestea se numără capacitatea de concentrare, creativitatea, reziliența, flexibilitatea cognitivă, reglarea emoțiilor și luarea deciziilor în condiții de incertitudine.
Ideea că aceste componente ale mentalității antreprenoriale pot fi cultivate prin neuroștiință stă la baza schimbării propuse de prof. Victor Perez, de la Xi’an Jiaotong-Liverpool University (China), în volumul „Entrepreneurship and neuroscience: Researching brain-driven entrepreneurship”.
Prin integrarea neurotehnologiilor avansate în cercetare, predare și practică, această abordare propune un cadru alternativ de stimulare a comportamentului antreprenorial încă de la nivel fundamental.
Cercetarea în antreprenoriat a trecut prin mai multe etape distincte. Perioada economică (1870-1940) a analizat influența antreprenorilor asupra piețelor. Etapa socială și psihologică (1940-1970) s-a concentrat pe trăsături și motivații. Ulterior, era managerială (1920-2022) a tratat antreprenoriatul ca pe un proces structurat, pas cu pas.
Astăzi este propusă etapa antreprenoriatului „condus de creier”, care mută accentul pe înțelegerea și susținerea succesului antreprenorial prin optimizare cognitivă, folosind perspective din neuroștiință, scrie ScienceAlert.
Un exemplu este utilizarea electroencefalografiei (EEG) și a protocoalelor de antrenament cognitiv pentru evaluarea stărilor mintale și îmbunătățirea funcțiilor cognitive asociate performanței antreprenoriale. Spre deosebire de interviuri sau chestionare, EEG măsoară direct activitatea electrică a creierului, oferind informații detaliate despre atenție, memorie de lucru, încărcare cognitivă și reglare emoțională.
Un studiu realizat la Universitatea din Kobe a arătat că EEG poate surprinde legături subtile dintre emoții și deciziile antreprenoriale. Deși comportamentul participanților nu s-a schimbat clar statistic, datele neuronale au indicat tipare distincte la persoanele cu intenție antreprenorială ridicată, mai ales în zonele cerebrale asociate atenției și interpretării informației. Acest lucru sugerează că deciziile sub incertitudine sunt influențate de procesări cognitive invizibile la nivel comportamental.
Metodele aliniate cu funcționarea creierului includ și antrenamente cognitive aplicate în contexte educaționale, precum exerciții de menținere a atenției sau provocări de design. În paralel, cercetările din neuroștiința muzicii indică faptul că anumite structuri sonore pot susține concentrarea și motivația. Un exemplu clasic este Piano Phase, de Steve Reich, asociat cu sincronizare neurală și atenție susținută.
Primele aplicații concrete includ albume concepute special pentru performanță cognitivă și cadre structurate de antrenament, precum metoda WNYLE, care combină neuroștiința, muzica tematică și exercițiile mintale ghidate.
Aceste inovații arată potențialul neuroștiinței de a îmbunătăți educația antreprenorială, nu doar prin transmiterea de cunoștințe, ci prin dezvoltarea agilității cognitive necesare într-o lume imprevizibilă.
Mitul sincronizării menstruale: de ce încă persistă o idee infirmată de știință