Ce se întâmplă cu oamenii care nu mai merg la biserică? Un nou studiu arată că scăderea participării religioase în rândul americanilor albi de vârstă mijlocie, cu un nivel mai redus de educație, ar fi putut contribui la creșterea bine documentată a așa-numitelor „decese de disperare”.
Ce se întâmplă cu oamenii care nu mai merg la biserică? Cercetătorii au constatat că statele americane în care participarea la slujbele religioase a scăzut cel mai mult între 1985 și 2000 au înregistrat și creșteri mai mari ale deceselor cauzate de supradoze de droguri, sinucidere și boli hepatice alcoolice, categorii reunite sub denumirea de „decese de disperare”.
Deși aceste creșteri sunt adesea asociate cu apariția OxyContin și a altor opioide la sfârșitul anilor 1990, studiul arată că tendința a început cu ani înainte, odată cu declinul participării religioase, a explicat Tamar Oostrom, coautoare a studiului și profesoară asistentă de economie la The Ohio State University (SUA).
„Ceea ce vedem în acest studiu este începutul poveștii, înainte ca opioidele să devină o problemă majoră, și arată că decesele de disperare începuseră deja să crească atunci când a lovit criza opioidelor”, a spus Oostrom.
Studiul a fost realizat de Oostrom împreună cu Tyler Giles, de la Wellesley College, și Daniel Hungerman, de la Universitatea Notre Dame (ambele instituții din SUA), și a fost publicat în Journal of the European Economic Association.
Cercetătorii au folosit date privind religiozitatea din cadrul „General Social Surveys” și date despre mortalitate de la Centers for Disease Control and Prevention.
Analiza a arătat că scăderea participării religioase a fost determinată în principal de americani albi de vârstă mijlocie fără studii universitare, același grup care a cunoscut creșteri ale mortalității, a precizat Oostrom. Legătura dintre reducerea frecventării bisericii și creșterea mortalității a fost observată atât la bărbați, cât și la femei, în zonele rurale și urbane din Statele Unite, notează EurekAlert.
Pentru a consolida această legătură, cercetătorii au analizat abrogarea așa-numitelor „blue laws”, legi care le interziceau multor magazine și afaceri să funcționeze duminica, eliminând astfel concurența față de mersul la biserică. Cea mai amplă abrogare a acestor legi a avut loc în 1985, când Minnesota, Carolina de Sud și Texas au renunțat la ele. Cercetătorii le-au comparat pe aceste trei state cu altele.
Rezultatele au arătat că eliminarea „blue laws” a dus la o scădere de 5-10 puncte procentuale a participării săptămânale la serviciile religioase, urmată ulterior de o creștere a ratei deceselor de disperare.
Oostrom a explicat că, din anii ’70 până la începutul anilor ’90, decesele de disperare în rândul americanilor albi de vârstă mijlocie erau în scădere, după care tendința s-a stabilizat. Această stagnare este compatibilă cu efectele abrogării „blue laws” și cu declinul participării religioase. Ulterior, ratele mortalității au explodat după introducerea OxyContin în 1996.
„OxyContin și criza opioidelor au agravat o situație deja proastă, dar decesele de disperare erau deja în creștere”, a spus Oostrom.
Cum se leagă scăderea mersului la biserică de creșterea deceselor de disperare? Oostrom a explicat că, atunci când oamenii nu mai merg la biserică, pierd conexiuni sociale despre care studiile arată că sunt esențiale pentru sănătate. Totuși, pare să fie vorba de mai mult decât atât. Studiul nu a identificat un declin similar în alte forme de activitate socială în aceeași perioadă.
„Religia poate oferi o modalitate de a-i da sens lumii și un sentiment de identitate în relație cu ceilalți, lucruri care nu pot fi ușor înlocuite de alte forme de socializare”, a spus Oostrom.
Ea a subliniat că, în perioada analizată, credința în Dumnezeu nu a scăzut.
„Ceea ce s-a schimbat este dacă oamenii se identifică drept religioși și dacă merg la biserică. Aceste aspecte contează atunci când vorbim despre decesele de disperare”, a explicat ea.
Rezultatele ridică întrebarea dacă o revenire la participarea în religia organizată sau, eventual, în alte organizații comunitare seculare ar putea inversa aceste tendințe ale mortalității.
„Din câte știm, rezultatele de până acum sunt pesimiste în această privință”, notează autorii în studiu.
Oostrom a adăugat că nu există dovezi că declinul general al participării comunitare se inversează, iar beneficiile implicării religioase asupra satisfacției de viață sunt greu de replicat prin alte forme de angajament social.
Dimpotrivă, ascensiunea rețelelor sociale în secolul XXI ar putea face o astfel de inversare și mai puțin probabilă.
„Oamenii sunt mai puțin religioși acum și nu a apărut un substitut care să ofere ceea ce oferea religia pentru mulți dintre ei. Iar lucrarea noastră sugerează că acest lucru ar putea avea efecte pe termen lung asupra sănătății și mortalității”, a concluzionat Oostrom.
Cum îți pot afecta căștile sănătatea auzului și ce poți face pentru a te proteja
Reprogramare mintală: cum să îți transformi obiceiurile și gândurile