O cercetare contestă vechimea Marii Piramide din Giza. Un studiu nou și controversat sugerează că Marea Piramidă din Giza ar putea fi mult mai veche decât se crede în prezent.
Ideea este, fără îndoială, una care atrage atenția, însă există numeroase motive serioase pentru a privi concluziile cu scepticism. Chiar și fără astfel de teorii, scara temporală este dificil de intuit. De pildă, se spune adesea că Cleopatra, născută în anul 69 î.Hr., a trăit mai aproape de apariția iPhone-ului, lansat în 2007, decât de construirea Marii Piramide, ridicată în jurul anului 2600 î.Hr. Piramidele, în special mormântul faraonului Khufu, sunt fără îndoială extrem de vechi.
Pentru unii însă, ele nu sunt suficient de vechi. O cercetare controversată contestă vechimea Marii Piramide din Giza. De-a lungul timpului au apărut numeroase teorii conspiraționiste care susțin că piramidele ar fi fost construite mult mai devreme, de către o civilizație avansată dispărută sau chiar de către extratereștri.
Într-un studiu recent, care nu a fost evaluat de alți specialiști, un inginer de la Universitatea din Bologna (Italia) afirmă că a găsit indicii potrivit cărora Marea Piramidă ar fi mult mai veche, analizând eroziunea produsă de intemperii asupra structurii.
Piramidele nu arătau inițial așa cum le vedem astăzi. Blocurile masive erau acoperite cu plăci netede din calcar, care le ofereau un aspect lucios. De-a lungul secolelor, aceste plăci au fost îndepărtate și reutilizate în alte construcții, lăsând blocurile expuse. Unele dintre ele au rămas la bază, protejate de nisip.
„Am măsurat eroziunea suprafeței pietrelor care au fost acoperite de placaj și am comparat-o cu cea a pietrelor alăturate, care au rămas expuse agenților atmosferici încă din momentul construirii monumentului”, scrie Alberto Donini în studiu.
„Volumul materialului dezintegrat ar trebui să fie proporțional cu durata expunerii la procesele de eroziune. Din raportul dintre aceste două tipuri de eroziune este, prin urmare, posibil să se calculeze o dată plauzibilă a construcției”, spune acesta.
Pe baza unui model statistic, Donini a ajuns la concluzia că există o probabilitate de 68,2% ca Marea Piramidă să fi fost construită între anii 8.954 î.Hr. și 36.878 î.Hr., cu o medie în jurul anului 22.916 î.Hr.
„Deși intervalele de timp rezultate sunt largi, concluziile indică o probabilitate scăzută pentru datarea arheologică oficială din 2.560 î.Hr. Este, prin urmare, probabil ca piramida lui Akhet Khufu să dateze din aproximativ anii 23.000 î.Hr.”, afirmă Donini.
Ideea este spectaculoasă, dar nu ar trebui acceptată fără rezerve. Studiul presupune o rată constantă a eroziunii, deși condițiile climatice din Egipt au variat semnificativ de-a lungul mileniilor, iar nisipul sau turismul modern influențează puternic degradarea.
În plus, rezultatele sunt în contradicție cu numeroase metode consacrate de datare, cum ar fi analizarea ceramicii și datarea cu radiocarbon, care indică în mod constant construirea Marii Piramide în jurul anului 2600 î.Hr. Până la confirmări suplimentare și o evaluare științifică riguroasă, piramidele rămân exact atât de vechi pe cât știm.
Cercetarea este disponibilă pe ResearchGate.
Soldații care apărau Zidul lui Hadrian erau infectați cu viermi intestinali, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic