Te cazezi într-un hotel, te răsucești toată noaptea în pat și dormi prost, dar în noaptea următoare somnul se îmbunătățește. Iată de ce dormim prost atunci când nu dormim acasă!
O echipă de cercetători de la Universitatea Nagoya (Japonia) a vrut să înțeleagă de ce dormim prost atunci când nu dormim acasă. Studiind șoareci de laborator, oamenii de știință au identificat un grup de neuroni care devin activi atunci când un animal ajunge într-un mediu nou.
Acești neuroni eliberează o moleculă numită neurotensină, care menține starea de veghe. Efectul are un rol protector, ajutând organismul să rămână alert în fața potențialelor pericole dintr-un mediu necunoscut.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Descoperirea ar putea explica așa-numitul „efect al primei nopți” observat la oameni. În prima noapte petrecută într-un loc nou, creierul rămâne mai vigilent, aproape ca un paznic de noapte. Practic, „ține un ochi deschis” până când se convinge că mediul este sigur. Această reacție a evoluat pentru a crește șansele de supraviețuire. Deși această tulburare a somnului este cunoscută de decenii, mecanismul cerebral din spatele ei rămăsese neclar.
„Amigdala extinsă este o regiune a creierului care procesează emoțiile și stresul la mamifere. În interiorul acestei regiuni, anumiți neuroni specifici, numiți neuroni IPACL CRF, produc neurotensină și se activează atunci când detectează un mediu nou. Neurotensina influențează apoi substanța neagră, o zonă a creierului care controlează mișcarea și starea de alertă”, a explicat Daisuke Ono, autor principal al studiului și lector la Institutul de Cercetare în Medicină a Mediului din cadrul Universității Nagoya.
Cercetătorii au studiat șoareci plasați în cuști noi și le-au monitorizat activitatea cerebrală. Neuronii IPACL CRF au devenit extrem de activi în mediile necunoscute. Atunci când acești neuroni au fost inhibați artificial, șoarecii adormeau rapid, chiar și în locuri noi. În schimb, când neuronii erau activați, animalele rămâneau treze mai mult timp. Echipa a demonstrat că neuronii IPACL CRF folosesc neurotensina pentru a comunica cu substanța neagră.
Pentru că amigdala extinsă și substanța neagră există la toate mamiferele, cercetătorii cred că circuite similare funcționează și la oameni. Rezultatele ar putea deschide calea către noi tratamente pentru insomnie și tulburări de anxietate. Mulți pacienți cu stres cronic sau tulburare de stres post-traumatic suferă de o stare excesivă de alertă pe timpul nopții. Medicamentele care vizează această cale a neurotensinei ar putea ajuta la îmbunătățirea somnului, notează MedicalXpress.
Sunt amintirile iluzii? Un nou studiu abordează paradoxul creierului Boltzmann
Cum poate opri corpul nostru răceala înainte de a se manifesta?
Creierul uman seamănă mai mult decât ne așteptam cu modelele de Inteligență Artificială
Ce înseamnă să fii un om mai bun? Dovezi științifice și pași reali pentru o schimbare durabilă