Ce beneficii aduce dormitul fără perne pentru persoanele cu glaucom?

Dormitul fără perne ar putea contribui la scăderea presiunii intraoculare crescute; acumularea acesteia duce la afectarea nervului optic și la glaucom, principala cauză de orbire ireversibilă la nivel mondial la persoanele care suferă de această afecțiune.

Un studiu preliminar pe această temă a fost publicat în British Journal of Ophthalmology.

• Primul robot astronaut din lume: O companie chineză vrea să trimită un umanoid în spațiu
• Înfiorător: Iată cât de multe lucruri știe Inteligența Artificială Google despre tine!

De ce dormitul fără perne ar putea fi mai bun decât dormitul cu perne. Potrivit cercetătorilor, pernele suprapuse modifică poziția gâtului, ceea ce poate comprima vena jugulară și poate împiedica drenajul natural al umorii apoase. Acest lichid hrănește țesuturile oculare lipsite de aport sanguin, precum corneea și cristalinul, și ajută la menținerea formei și presiunii ochiului.

Presiunea intraoculară (PIO) variază în funcție de poziția corpului, iar trecerea de la poziția verticală la cea culcată în timpul somnului reprezintă principalul factor care determină creșterea acesteia pe timpul nopții, notează autorii.

Cercetătorii au studiat ce efecte are dormitul fără perne asupra persoanelor cu glaucom

Pentru a analiza mai detaliat acest aspect, cercetătorii au evaluat efectul dormitului cu două perne de dimensiuni normale, care ridică capul la un unghi de 20-35°, la 144 de adulți cu glaucom. Dintre aceștia, 84 aveau până în 44 de ani, 41 aveau între 45 și 59 de ani, iar 19 aveau 60 de ani sau mai mulți.

Șaptezeci de participanți aveau glaucom cu tensiune normală, nouă prezentau presiune oculară crescută, iar 65 aveau glaucom primar cu unghi deschis, cea mai frecventă și lent progresivă formă a bolii, adesea cauzată de blocarea drenajului umorii apoase. Între octombrie 2023 și aprilie 2024, fiecare participant a oferit informații detaliate despre istoricul medical, tratamentele pentru glaucom, fumat și consum de alcool, fiind supus și unui examen oftalmologic complet.

Presiunea intraoculară a ochiului drept a fost măsurată la fiecare două ore, timp de 24 de ore, atât în poziția șezând, cât și culcat. În poziția culcat, capul participanților a fost ridicat ulterior la 20-35° cu ajutorul a două perne, iar PIO a fost măsurată din nou după 10 minute. Apoi, aceștia reveneau la poziția culcat pe spate până la următoarea evaluare. Pentru fiecare participant au fost obținute patru seturi complete de măsurători, cu și fără perne.

Diferența dintre tineri și bătrâni

În total, 96 de participanți (67%) au prezentat o creștere demonstrabilă a PIO la trecerea de la poziția culcat la cea cu capul ridicat, cu o creștere medie de aproximativ 1,61 mm Hg. Presiunea intraoculară a fost semnificativ mai mare în poziția cu perne (17,42 mm Hg față de 16,62 mm Hg), iar variațiile pe parcursul celor 24 de ore au fost mai ample.

În același timp, presiunea de perfuzie oculară (PPO), care indică presiunea disponibilă pentru circulația sângelui prin vasele fine ale ochiului, a fost semnificativ mai mică atunci când erau folosite două perne: 54,57 mm Hg față de 58,71 mm Hg în poziția culcat fără perne. O PPO redusă indică o scădere a fluxului sanguin, responsabil de aportul de oxigen și nutrienți, explică MedicalXpress.

Analiza detaliată a arătat că adulții tineri aveau mult mai frecvent creșteri semnificative ale PIO în comparație cu cei mai în vârstă, la fel și pacienții cu glaucom primar cu unghi deschis.

Fluxul sanguin postural prin vena jugulară a fost evaluat la 20 de voluntari sănătoși, cu și fără perne. Lumenul venos era mult mai restrâns în prezența pernelor, iar viteza fluxului sanguin era semnificativ mai mare.

Dormitul fără perne ar putea fi benefic

„Strategiile tradiționale de gestionare nocturnă a presiunii intraoculare sunt limitate în principal la creșterea tipurilor și frecvenței medicamentelor sau la terapii laser suplimentare. Având în vedere influența bine documentată a modificărilor posturale asupra PIO, ajustarea poziției de somn apare ca o strategie plauzibilă ce merită investigată în continuare”, explică cercetătorii.

Fiind un studiu observațional, nu pot fi trase concluzii ferme privind relația cauză-efect. Autorii recunosc și alte limitări, în special numărul redus de participanți din fiecare subgrup de glaucom.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru validarea acestor rezultate preliminare, subliniază cercetătorii, însă concluzionează că efectele observate „ar putea fi legate de compresia venei jugulare indusă de flexia gâtului, care poate compromite întoarcerea venoasă și drenarea umorii apoase”.

„Pacienții cu glaucom ar putea avea beneficii de pe urma evitării pozițiilor de somn care provoacă compresia venei jugulare, pentru a reduce creșterea posturală a presiunii intraoculare. Astfel de ajustări comportamentale reprezintă o strategie simplă, dar potențial eficientă, ca adjuvant în optimizarea managementului pe termen lung al PIO în practica clinică”, au încheiat oamenii de știință.

Vă recomandăm să citiți și:

Exercițiile fizice pot încetini sau chiar inversa „vârsta creierului”, relevă un nou studiu

Metoda dovedită științific prin care putem preveni cariile dentare

De ce ne este atât de greu să nu facem nimic?

De ce răcim mai des iarna și de ce frigul nu este principalul vinovat?