Un element neașteptat a influențat masiv modul în care ne vindecăm

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un element neașteptat a influențat masiv modul în care ne vindecăm. Expunerea oamenilor la arsuri provocate de temperaturi ridicate ar fi putut avea un rol important în evoluția noastră, influențând modul în care organismul se vindecă, luptă cu infecțiile și, uneori, cedează în fața traumatismelor extreme, potrivit unui nou studiu.

Un element neașteptat a influențat masiv modul în care ne vindecăm. De mai bine de un milion de ani, controlarea focului a stat la baza succesului uman, de la gătit și încălzire până la tehnologie și industrie, accelerând evoluția genetică și culturală și diferențiindu-ne de toate celelalte specii. Însă această relație i-a expus pe oameni la arsuri la temperaturi înalte într-o măsură fără precedent în lumea naturală.

Oamenii se ard și le supraviețuiesc arsurilor mult mai frecvent decât orice alt animal. Majoritatea speciilor evită complet focul, în timp ce oamenii trăiesc alături de el, iar cei mai mulți experimentează arsuri minore de-a lungul vieții.

Un studiu publicat în BioEssays, coordonat de cercetători de la Imperial College London (Anglia), sugerează că această expunere crescută ar fi favorizat adaptări genetice importante, care ne diferențiază de alte primate și mamifere. Aceste adaptări ar putea explica atât reacțiile benefice, cât și pe cele negative la arsurile severe.

Arsurile au influențat masiv modul în care ne vindecăm

Arsurile variază ca severitate: cele ușoare se vindecă de la sine, în timp ce arsurile grave pot provoca dizabilități permanente sau deces. Ele afectează pielea, principala barieră de protecție a organismului împotriva infecțiilor, uneori pe suprafețe extinse. Cu cât pielea rămâne deteriorată mai mult timp, cu atât riscul de infecții severe crește.

Cercetătorii susțin că selecția naturală ar fi favorizat trăsături care ajutau supraviețuirea după arsuri mici și moderate, precum inflamația rapidă, închiderea accelerată a rănilor și semnale de durere mai puternice. Deși utile în cazuri ușoare, aceste mecanisme pot deveni dăunătoare în arsurile extinse, explicând de ce oamenii pot suferi inflamații extreme, cicatrizare excesivă și cedarea organelor, scrie Phys.org.

Un ajutor în medicină

Analizând date genomice comparative la primate, echipa a identificat gene asociate răspunsului la arsuri care prezintă semne de evoluție accelerată la oameni. Aceste gene sunt implicate în vindecarea rănilor, inflamație și răspuns imunitar, ajutând la combaterea infecțiilor, o complicație majoră înainte de apariția antibioticelor.

„Arsurile sunt un tip de leziune specific uman. Nicio altă specie nu trăiește alături de temperaturi ridicate și riscul constant de ardere așa cum o fac oamenii. Cercetarea noastră sugerează că selecția naturală a favorizat trăsături care îmbunătățeau supraviețuirea după arsuri mai mici, dar aceste adaptări au venit cu compromisuri evolutive”, spune Joshua Cuddihy, autor principal al studiului.

Profesorul Armand Leroi adaugă că teoria propune o formă nouă de selecție naturală, dependentă de cultură, oferind o perspectivă inedită asupra a ceea ce ne face umani.

Rezultatele ar putea schimba modul în care sunt studiate arsurile, dezvoltate tratamentele și interpretate complicațiile, explicând totodată de ce modelele animale se traduc adesea greu în practica medicală umană.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât de stresantă este viața de elev? Oamenii de știință au realizat un studiu ca să afle răspunsul

Cancerul ar putea emite semnale care protejează creierul împotriva bolii Alzheimer

Test de cultură generală. Care este cea mai bună metodă de a scoate o așchie?

Un nou studiu schimbă tot ce știam despre modul în care funcționează memoria