Ce a dezvăluit una dintre cele mai detaliate analize de până acum cu mostrele de pe asteroidul Bennu?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de astronomi din SUA a realizat una dintre cele mai detaliate analize de până acum asupra unei probe din asteroidul Bennu, dezvăluind noi detalii despre modul în care apa și materialele organice au interacționat în primele etape ale Sistemului Solar.

Publicându-și rezultatele în jurnalul PNAS, echipa condusă de Mehmet Yesiltas de la Universitatea Stony Brook a demonstrat că, de fapt, compoziția asteroidului este împărțită în trei domenii chimice distincte. La scară nanometrică, aceste domenii sugerează cu tărie că apa a circulat prin asteroidul nou format prin canale restricționate, lăsând unele regiuni în mare parte neatinse.

În septembrie 2023, misiunea NASA OSIRIS-REx a adus pe Pământ a treia probă de material asteroidian colectată vreodată. Proba provine de pe Bennu, un obiect din apropierea Pământului cu o lățime de aproximativ 500 de metri, despre care se știe deja că este bogat în carbon.

Prin analize mai profunde ale compoziției sale chimice, astronomii speră ca proba să îi ajute să pună cap la cap noi indicii despre istoria timpurie a sistemului solar, perioada în care s-au format asteroizii precum Bennu.

În geologia terestră, informații importante vin adesea din detectarea variațiilor subtile în compoziția chimică, multe dintre acestea fiind vizibile doar la scări extrem de mici. Până acum, însă, materialul de pe Bennu nu fusese studiat cu o precizie atât de ridicată.

În studiul lor, echipa lui Yesiltas a aplicat o serie de tehnici analitice de ultimă oră, permițându-le să investigheze variații la scări de doar 20 de nanometri, aproximativ dimensiunea unei singure molecule mari.

Una dintre cele mai detaliate analize de până acum

Folosind o combinație de spectroscopie în infraroșu și Raman, aceștia au dezvăluit că, de fapt, compoziția probei nu este distribuită uniform, ci este segregată în trei domenii distincte, cu foarte puține suprapuneri, scrie Phys.org.

Acestea includ regiuni bogate în alifatici, dominate de hidrocarburi dispuse în lanțuri deschise; domenii bogate în carbonați și domenii organice bogate în azot, care găzduiesc o clasă distinctă de molecule organice complexe.

Acești compuși purtători de azot au fost probabil fie moșteniți din materiale mai vechi care au ajutat la formarea asteroidului, fie modificați chimic în timpul interacțiunilor dintre fluide și rocă.

Pentru Yesiltas și colegii săi, aceste rezultate oferă deja indicii importante despre formarea lui Bennu, în special despre rolul jucat de apă. Deoarece cele trei domenii sunt atât de clar separate, ele sugerează că apa nu a alterat asteroidul în mod uniform.

O dovadă deosebit de puternică vine din distribuția compușilor cu organosulf (sulf organic), care sunt limitați aproape în întregime la regiunile bogate în carbonați. Acest model indică faptul că mineralele carbonatice au precipitat probabil din fluide bogate în apă.

Indicii despre Sistemul Solar timpuriu

În contrast, atât compușii alifatici, cât și cei organici cu azot sunt mai vulnerabili la alterare atunci când sunt expuși la apă, ceea ce implică faptul că aceste regiuni trebuie să fi rămas relativ uscate în etapele cheie ale evoluției asteroidului.

Luate împreună, coexistența acestor domenii net distincte sugerează că apa a curs prin Bennu de-a lungul unor căi restricționate, modificând unele zone în timp ce a conservat compușii mai fragili găsiți în alte regiuni.

Per ansamblu, descoperirea marchează un pas important înainte în înțelegerea modului în care s-au format asteroizii în jurul soarelui. Prin analize suplimentare și comparații cu probele de pe asteroidul Ryugu (adus pe Pământ de misiunea japoneză Hayabusa2), cercetătorii speră acum ca istoria lui Bennu să poată fi reconstruită în detalii și mai mari.

Acest lucru ar putea oferi, la rândul său, perspective noi asupra proceselor care au modelat sistemul solar timpuriu și originile propriei noastre planete.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Molecule rare, descoperite pe mostrele aduse de NASA de pe asteroidul Bennu

Praf stelar mai vechi decât Sistemul Solar, găsit în mostrele de pe asteroidul Bennu

Ingredientele vieții au fost găsite în fragmentele asteroidului Bennu

NASA se tot chinuie și nu reușește să deschidă recipientul cu praful și rocile de pe asteroidul Bennu