La 10 mai 1940, Germania nazistă a declanșat ofensiva împotriva Europei de Vest, atacând simultan Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg. În numai zece zile, principalele forțe franco-britanice au fost împinse într-o situație critică, fiind încercuite în zona portului Dunkerque și amenințate cu distrugerea. În mod surprinzător, înaintarea trupelor germane a fost însă oprită printr-un ordin emis de Adolf Hitler, oferind britanicilor răgazul necesar pentru organizarea unei ample operațiuni de evacuare peste Canalul Mânecii. Motivele care l-au determinat pe liderul nazist să ia această decizie au stârnit numeroase dezbateri, iar istoricii încearcă și astăzi să deslușească raționamentul din spatele celebrului „ordin de oprire”, analizând și mărturiile generalilor germani.
Cunoscută sub numele de „Operațiunea Dynamo”, acțiunea de evacuare a trupelor britanice și aliate de la Dunkerque a început în după-amiaza zilei de 26 mai 1940.
Timp de nouă zile, o impresionantă flotă de nave militare și civile a transportat peste Canalul Mânecii sute de mii de soldați aflați în încercuire. La încheierea operațiunii, în dimineața zilei de 4 iunie, peste 338.000 de militari britanici și aliați fuseseră evacuați în siguranță în Marea Britanie. Succesul misiunii a depășit cu mult cele mai optimiste estimări ale liderilor britanici.
Una dintre explicațiile oferite de istorici pentru care Hitler a oprit înaintarea trupelor pleacă de la o întâlnire pe care dictatorul nazist a avut-o cu generalul Gerd von Rundstedt .
La 24 mai 1940, Hitler a vizitat cartierul general al Grupului de Armate „A”, comandat de generalul Gerd von Rundstedt. În cadrul discuțiilor, Rundstedt și-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea unităților blindate germane, a căror capacitate de luptă se diminuase după avansul rapid din zilele precedente.
Aceste preocupări coincideau cu dorința lui Hitler de a conserva forțele blindate pentru operațiunile militare care urmau. La întoarcere, liderul nazist a dat ordinul de a opri înaintarea unităților blindate spre Dunkerque.
O altă explicație posibilă pentru controversatul ordin este legată de asigurările oferite de Hermann Göring, comandantul Luftwaffe. Acesta i-a promis lui Hitler că aviația germană va putea finaliza încercuirea trupelor aliate și va bloca retragerea acestora pe mare prin bombardamente masive. Göring și-a supraestimat însă capacitatea forțelor aeriene de a îndeplini această misiune. Mai mult, există indicii că nici măcar Luftwaffe nu a fost angajată la întregul său potențial în timpul operațiunilor desfășurate în zona Dunkerque.
În afară de aceste explicații, istoricii au analizat și deciziile politice și strategice ale dictatorului nazist.
„Toate aceste elemente au determinat cercurile superioare (ale armatei naziste, n.r.) să suspecteze existența unui motiv politic în spatele motivelor militare invocate de Hitler. Blumentritt, planificatorul operațional al lui Rundstedt, a făcut o legătură cu modul surprinzător în care Hitler se exprimase, când le vizitase cartierul general”, scrie istoricul militar Liddell Hart.
Ce dezvăluit Günther Blumentritt despre întâlnirea cu Hitler? „Hitler era foarte bine dispus şi, recunoscând că desfășurarea campaniei fusese un `adevărat miracol`, și-a exprimat părerea că războiul avea să se termine în șase săptămâni. Intenționa după aceea să încheie o pace rezonabilă cu Franța și să profite de calea deschisă pentru o înțelegere cu Anglia.
Ne-a uimit apoi, vorbind cu admirație despre Imperiul Britanic, despre necesitatea existenței acestuia și importanța civilizației engleze. (…) A comparat Imperiul Britanic cu Biserica Catolică, spunând că ambele reprezentau elemente esențiale pentru stabilitatea lumii.
A spus că tot ce dorea de la Anglia era ca aceasta să recunoască poziția Germaniei pe continent. Retrocedarea coloniilor pierdute de Germania ar fi fost un lucru de dorit, dar nu esențial. Ar fi dispus chiar să sprijine Anglia cu trupe dacă aceasta ar avea dificultăți.
A subliniat că problema coloniilor era în primul rând o chestiune de prestigiu, deoarece în timp de război oricum n-ar putea fi păstrate și că existau prea puțini germani dornici să se stabilească la tropice. A concluzionat afirmând că dorea să încheie pacea cu Anglia în condiții pe care aceasta le-ar considera compatibile cu onoarea ei și demne de a fi acceptate”.
Istoricii tind să considere că în spatele deciziei lui Hitler de a opri înaintarea către Dunkerque a fost un cumul de factori militari și politici. Hitler privea războiul și prin prisma obiectivelor politice. Însă, în mintea lui Hitler, calculele militare și cele politice s-ar fi putut împleti într-o manieră greu de separat astăzi.
Baletul diplomatic făcut de Carol al II-lea între Hitler și aliați
Conflict între generalii lui Hitler: Cum să folosească tancurile în invazia Uniunii Sovietice