Anton Pann, culegătorul de folclor românesc și „cel isteț ca un proverb”

Anton Pann s-a născut Antonie Pantoleon-Petroveanu în 1796 în comuna bulgărească Sliven. A fost culegător de folclor literar și muzical și compozitorul imnului „Deșteaptă-te, Române!”. Mihai Eminescu l-a descris în „Epigonii” drept „Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”.

În 1810, Anton Pann s-a alăturat corului catedralei din Chișinău, acolo unde dobândește îndeletnicirea muzicii psaltice. La vârsta de 16 ani ajunge în București, acolo unde este angajat ca paracliser la Biserica Olari, apoi cântăreț la Biserica Sfinților. Totodată, Anton Pann urmează cursurile Școlii de cântăreți bisericești a Mitropoliei, sub îndrumarea lui Dionisie Fotino.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Mai târziu, Anton Pann lucrează ca lucrător la tipografia lui Petre Efesiul, iar mai apoi devine chiar director. Aici avea să deprindă meseria tiparului, iar tot aici a compusa prima sa cântare religioasă.

Anton Pann a fost răpus de tifos la 2 noiembrie 1854

Anton Pann avea 23 de ani atunci când Mitropolitul Dionisie Lupu l-a numit în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești, din limba greacă în română. Anton Pann continuă să cânte la biserici și este profesor de muzică în diferite școli. A fost profesor de psaltichie la Râmnicu Vâlcea și la București, între anii 1842 și 1851. În această perioadă, Anton Pann culege folclor, editează și tipărește cântece populare, melodii lăutărești și literatură populară. A continuat să cânte în biserici până la sfârșitul vieții sale, fiind răpus de tifos la 2 noiembrie 1854 în București.

Cu siguranță, cel mai important rol al lui Anton Pann a fost culegerea de folclor românesc și consemnarea operelor pentru publicul larg. În timpul Revoluției de la 1848, compozitorul se afla în Râmnicu Vâlcea. Aici avea să fie compus imnul „Deșteaptă-te, Române!”.

Deși există o întreagă controversă în jurul identității autorului melodiei, trei ipoteze principale sunt cunoscute. Una ar fi că Andrei Mureşanu, cel care a creat versurile, a compus și melodia. Totuși, un ucenic al lui Anton Pann, George Ucenescu, a susținut că el i-ar fi întonat melodia lui Mureşanu, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale. Pe de altă parte, se pare că „Din sânul maicii mele” ar fi la originea melodiei imnului național. Anton Pann este considerat de opinia publică românească drept autorul melodiei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Paganini, compozitorul care a revoluționat tehnica viorii. Gestul care i-a uimit pe mulți

10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski

10 lucruri de știut despre Mihai Eminescu, poetul național al României

Tudor Arghezi, unul dintre cei mai importanți scriitori ai României