Margaret Cavendish, vizionara care a imaginat o lume condusă de femei, cu știința la putere

Margaret Cavendish, ducesa de Newcastle, a fost o figură remarcabilă în Anglia secolului al XVII-lea. O femeie cu preocupări intelectuale îndrăznețe și mentalități înaintea timpului ei. A fost o scriitoare prolifică, colecția ei literară incluzând peste 50 de lucrări, inclusiv piese de teatru, poezii, tratate filosofice și lucrări științifice. A fost și o feministă timpurie – întrucât prin intermediul unora dintre scrierile sale a contestat normele societale ale epocii în care trăia, pledând pentru educația și interesele educaționale ale femeilor – și o gânditoare cu interes aparte pentru știință – a aprofundat inclusiv lucrările lui Descartes și Hobbes, oferind propriile perspective filosofice unice.

Vizionară utopică, Margaret Cavendish, prin romanul ei The Blazing World, a anticipat multe dintre preocupările intelectualilor și scriitorilor de mai târziu. Dar de ce a fost considerată această carte atât de importantă? În primul rând, pentru că punea pe tapet idei revoluționare, vorbea despre o societate ideală, însă una văzută prin ochii unei femei. Cavendish a creat o lume imaginară unde femeile aveau o poziție egală cu a bărbaților, unde știința și filozofia erau la loc de cinste, iar conflictele erau rezolvate prin dialog și înțelegere. Deziderate departe de a fi fantastice, însă nobile și demne de o societate civilizată. Cartea ducesei a fost percepută ca fiind o viziune radicală pentru secolul al XVII-lea, când femeilor le era refuzat sau nerespectat, de cele mai multe ori, accesul la educație și la multe alte domenii ale vieții publice.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

De asemenea, prin contrast cu lumea ideală pe care o descrie, Cavendish oferă o critică subtilă a societății sale, cu inegalitățile și prejudecățile ei. Un exemplu de literatură științifico-fantastică timpurie, Lumea în flăcări poate fi considerată una dintre primele opere de literatură SF, anticipând multe dintre temele care vor fi explorate de autori ce i-au urmat. Opera lui Cavendish este și un indicator relevant al perspectivelor unice asupra gândirii secolului al XVII-lea, ajutând cititorul să aprecieze complexitatea și diversitatea ideilor care circulau la acea vreme. Multe dintre întrebările pe care și le punea autorea sunt încă relevante astăzi: care este locul femeii în societate? Cum ar trebui să organizăm societatea pentru a fi mai justă și mai egalitară? Ce înseamnă să fii uman?

Nu se cunosc date foarte exacte legate de biografia ei, însă se știe că s-a născut în anul 1623, într-o familie aristocratică engleză. Cavendish a avut acces la o educație privată, deși limitată în comparație cu standardele de astăzi. Cu toate acestea, a dezvoltat o pasiune pentru lectură și scriere, devenind una dintre puținele femei ale vremii care și-au publicat operele sub numele propriu.

În 1645, Margaret Cavendish s-a căsătorit cu William Cavendish, primul duce de Newcastle-upon-Tyne, petrecându-și o mare parte din viață la curte. A fost martora unor evenimente istorice importante, precum Războiul Civil Englez, fiind forțată să părăsească Anglia împreună cu soțul ei, plecând în exil, în Franța, acolo unde și-a găsit inspirația necesară pentru a crea o operă literară diversă.

Cavendish, atât martoră a revoluției științifice, cât și o participantă activă la dezbaterile filosofice ale epocii, a analizat cu acuitate metodele științifice și a pus sub semnul întrebării anumite practici experimentale, în special cele care implicau suferința animalelor, recunoscând capacitatea acestora de a simți durere și exprimându-și o profundă compasiune față de ele. A considerat că utilizarea animalelor în experimente fără a lua în considerare suferința lor este o încălcare a principiilor morale, argumentând că experimentele pe animale nu oferă întotdeauna rezultate concludente sau relevante pentru înțelegerea proceselor biologice umane, și susținând că oamenii de știință au o responsabilitate morală de a utiliza cunoștințele lor în mod etic și de a evita să cauzeze suferință inutilă.

Prin reflecțiile sale asupra relației dintre oameni și animale și prin critica față de anumite practici științifice, Margaret Cavendish a anticipat multe dintre preocupările etice contemporane legate de bunăstarea animalelor, reamintindu-ne că întrebările despre valoarea vieții și despre responsabilitatea umană față de alte ființe nu sunt noi, ci au fost dezbătute de gânditori încă din secolul al XVII-lea.

În 1667, Cavendish a intrat în istorie devenind prima femeie care a participat la o reuniune a Societății Regale, un eveniment semnificativ care a evidențiat barierele cu care se confruntau femeile în cercurile științifice la acea vreme.

Deși în timpul vieții a fost adesea criticată pentru stilul său literar și pentru temeritatea ideilor, Margaret Cavendish, o pionieră a gândirii feminine, o scriitoare cu o imaginație bogată și o minte curioasă, este astăzi recunoscută ca o figură importantă în istoria literaturii și a gândirii. Opera ei continuă să fascineze cititorii și cercetătorii, oferind o perspectivă unică asupra unei femei care a refuzat să se conformeze normelor societale și care și-a folosit talentul literar pentru a explora întrebări fundamentale despre natură, societate și condiția umană.

Surse:

https://www.theguardian.com/books/2023/sep/03/pure-wit-the-revolutionary-life-of-margaret-cavendish-francesca-peacock-review-english-eccentric-and-talk-of-the-town

https://www.newyorker.com/magazine/2024/02/05/pure-wit-the-revolutionary-life-of-margaret-cavendish-francesca-peacock-book-review

https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rsnr.2014.0015

Vă mai recomandăm să citiți și:

Antoinette Perry, femeia din spatele premiilor Tony. „Am crezut întotdeauna că femeile pot face orice”

Femeile, muncă dublă și o povară invizibilă. De ce inegalitatea în gospodărie persistă

Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?

Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot