Margaret Cavendish, ducesa de Newcastle, a fost o figură remarcabilă în Anglia secolului al XVII-lea. O femeie cu preocupări intelectuale îndrăznețe și mentalități înaintea timpului ei. A fost o scriitoare prolifică, colecția ei literară incluzând peste 50 de lucrări, inclusiv piese de teatru, poezii, tratate filosofice și lucrări științifice. A fost și o feministă timpurie – întrucât prin intermediul unora dintre scrierile sale a contestat normele societale ale epocii în care trăia, pledând pentru educația și interesele educaționale ale femeilor – și o gânditoare cu interes aparte pentru știință – a aprofundat inclusiv lucrările lui Descartes și Hobbes, oferind propriile perspective filosofice unice.
Vizionară utopică, Margaret Cavendish, prin romanul ei The Blazing World, a anticipat multe dintre preocupările intelectualilor și scriitorilor de mai târziu. Dar de ce a fost considerată această carte atât de importantă? În primul rând, pentru că punea pe tapet idei revoluționare, vorbea despre o societate ideală, însă una văzută prin ochii unei femei. Cavendish a creat o lume imaginară unde femeile aveau o poziție egală cu a bărbaților, unde știința și filozofia erau la loc de cinste, iar conflictele erau rezolvate prin dialog și înțelegere. Deziderate departe de a fi fantastice, însă nobile și demne de o societate civilizată. Cartea ducesei a fost percepută ca fiind o viziune radicală pentru secolul al XVII-lea, când femeilor le era refuzat sau nerespectat, de cele mai multe ori, accesul la educație și la multe alte domenii ale vieții publice.
De asemenea, prin contrast cu lumea ideală pe care o descrie, Cavendish oferă o critică subtilă a societății sale, cu inegalitățile și prejudecățile ei. Un exemplu de literatură științifico-fantastică timpurie, Lumea în flăcări poate fi considerată una dintre primele opere de literatură SF, anticipând multe dintre temele care vor fi explorate de autori ce i-au urmat. Opera lui Cavendish este și un indicator relevant al perspectivelor unice asupra gândirii secolului al XVII-lea, ajutând cititorul să aprecieze complexitatea și diversitatea ideilor care circulau la acea vreme. Multe dintre întrebările pe care și le punea autorea sunt încă relevante astăzi: care este locul femeii în societate? Cum ar trebui să organizăm societatea pentru a fi mai justă și mai egalitară? Ce înseamnă să fii uman?
Nu se cunosc date foarte exacte legate de biografia ei, însă se știe că s-a născut în anul 1623, într-o familie aristocratică engleză. Cavendish a avut acces la o educație privată, deși limitată în comparație cu standardele de astăzi. Cu toate acestea, a dezvoltat o pasiune pentru lectură și scriere, devenind una dintre puținele femei ale vremii care și-au publicat operele sub numele propriu.
În 1645, Margaret Cavendish s-a căsătorit cu William Cavendish, primul duce de Newcastle-upon-Tyne, petrecându-și o mare parte din viață la curte. A fost martora unor evenimente istorice importante, precum Războiul Civil Englez, fiind forțată să părăsească Anglia împreună cu soțul ei, plecând în exil, în Franța, acolo unde și-a găsit inspirația necesară pentru a crea o operă literară diversă.
Cavendish, atât martoră a revoluției științifice, cât și o participantă activă la dezbaterile filosofice ale epocii, a analizat cu acuitate metodele științifice și a pus sub semnul întrebării anumite practici experimentale, în special cele care implicau suferința animalelor, recunoscând capacitatea acestora de a simți durere și exprimându-și o profundă compasiune față de ele. A considerat că utilizarea animalelor în experimente fără a lua în considerare suferința lor este o încălcare a principiilor morale, argumentând că experimentele pe animale nu oferă întotdeauna rezultate concludente sau relevante pentru înțelegerea proceselor biologice umane, și susținând că oamenii de știință au o responsabilitate morală de a utiliza cunoștințele lor în mod etic și de a evita să cauzeze suferință inutilă.
Prin reflecțiile sale asupra relației dintre oameni și animale și prin critica față de anumite practici științifice, Margaret Cavendish a anticipat multe dintre preocupările etice contemporane legate de bunăstarea animalelor, reamintindu-ne că întrebările despre valoarea vieții și despre responsabilitatea umană față de alte ființe nu sunt noi, ci au fost dezbătute de gânditori încă din secolul al XVII-lea.
În 1667, Cavendish a intrat în istorie devenind prima femeie care a participat la o reuniune a Societății Regale, un eveniment semnificativ care a evidențiat barierele cu care se confruntau femeile în cercurile științifice la acea vreme.
Deși în timpul vieții a fost adesea criticată pentru stilul său literar și pentru temeritatea ideilor, Margaret Cavendish, o pionieră a gândirii feminine, o scriitoare cu o imaginație bogată și o minte curioasă, este astăzi recunoscută ca o figură importantă în istoria literaturii și a gândirii. Opera ei continuă să fascineze cititorii și cercetătorii, oferind o perspectivă unică asupra unei femei care a refuzat să se conformeze normelor societale și care și-a folosit talentul literar pentru a explora întrebări fundamentale despre natură, societate și condiția umană.
Surse:
https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rsnr.2014.0015
Femeile, muncă dublă și o povară invizibilă. De ce inegalitatea în gospodărie persistă
Tot mai multe femei aleg o viață fără copii. Care sunt motivele?
Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot